Home » D:News » Dieta alimentară şi diagnosticul în timpul constipaţiei

Dieta alimentară şi diagnosticul în timpul constipaţiei

Dieta alimentară şi diagnosticul în timpul constipaţiei
Publicat: 13.08.2018
Constipaţia este o tulburare funcţională sau organică, gastro-intestinală, caracterizată de evacuări rectale dificile, la intervale mai mari de 24 de ore (mai puţin de 3 pe săptămână), de scaune cu o consistenţă mai crescută, în cantitate mai redusă (sub 100-200g/zi) şi care poate apărea în orice moment al vieţii, de la nou-născut până la vârstnic. Frecvenţa constipaţiei creşte cu vârsta şi este mai des întâlnită la femei.
Uneori, percepţia noastră asupra constipaţiei poate fi greşită. Există persoane care consideră că sunt constipate chiar dacă au, de fapt, o activitate normală a tubului digestiv. „ Acest lucru apare din convingerea că ar trebui să aibă un scaun în fiecare zi, deşi, în mod obişnuit, numărul de scaune considerat a fi normal variază între un scaun pe zi sau la două zile. Fiecăruia dintre noi i se poate întâmpla, la un moment dat (de exemplu, atunci când călătorim), să aibă scaune chiar mai rar de două zile, în majoritatea acestor cazuri fiind vorba de o constipaţie temporară, pasageră”, explică medicul de familie Ruxandra Robciuc pentru Ce se întâmplă, doctore?!
 
Pentru a înţelege mecanismul instalării constipaţiei, trebuie să ştim modul în care funcţionează colonul, cunoscut şi sub denumirea de intestin gros. „Pe măsură ce alimentele în stare semi-lichidă progresează din intestinul subţire către capătul terminal al colonului, apa este continuu reabsorbită până la formarea scaunului.
 
Contracţiile musculare ale peretelui colonic favorizează propulsia scaunului spre rect. În momentul în care deşeurile ajung în rect, în stare solidă, majoritatea conţinutului de apă a fost absorbit. Scaunul tare şi uscat apare atunci când apa este absorbită în exces sau când contracţiile musculare ale colonului sunt prea lente, ceea ce face ca fecalele să stagneze prea mult timp în colon şi astfel să se producă o hiperdigestie şi o deshidratare excesivă a materiilor (scibale, mase stercorale, fecaloame)’’, adaugă specialistul.
 
Pericolul reprezentat de laxative
Printre principalii factori de risc se numără o dietă săracă în fibre, dar bogată în proteine şi grăsimi, consumul insuficient de lichide, un stil de viaţă sedentar (permanent sau ocazional), modificările hormonale (cum ar fi cele care apar în perioada sarcinii, disfuncţiile tiroidiene).
 
Abuzul de laxative este un alt factor de risc. Mitul constipaţiei a condus la utilizarea în exces a acestora, mai ales în rândul oamenilor preocupaţi să aibă scaun zilnic. „ Laxativele crează aşa-zisă dependenţă, ele nefiind necesare decât în anumite situaţii. Folosirea lor regulată poate afecta celulele nervoase din colon, altera capacitatea naturală de contracţie a colonului şi „lenevirea” acestuia. La fel şi folosirea regulată a clismelor poate să ducă la o funcţionare defectuoasă a colonului’’, precizează Dr. Robciuc.
 
Continuarea pe CSID
 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ziua în care accesul la informaţie nu a mai depins de avere
Ziua în care accesul la informaţie nu a mai depins de avere
România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa
România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Cum și cât ne putem schimba personalitatea?
Cum și cât ne putem schimba personalitatea?
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa