Prima pagină D:News

Dieta alimentară şi diagnosticul în timpul constipaţiei

08.13.2018 | ● Vizualizări: 442

Constipaţia este o tulburare funcţională sau organică, gastro-intestinală, caracterizată de evacuări rectale dificile, la intervale mai mari de 24 de ore (mai puţin de 3 pe săptămână), de scaune cu o consistenţă mai crescută, în cantitate mai redusă (sub 100-200g/zi) şi care poate apărea în orice moment al vieţii, de la nou-născut până la vârstnic. Frecvenţa constipaţiei creşte cu vârsta şi este mai des întâlnită la femei.

Uneori, percepţia noastră asupra constipaţiei poate fi greşită. Există persoane care consideră că sunt constipate chiar dacă au, de fapt, o activitate normală a tubului digestiv. „ Acest lucru apare din convingerea că ar trebui să aibă un scaun în fiecare zi, deşi, în mod obişnuit, numărul de scaune considerat a fi normal variază între un scaun pe zi sau la două zile. Fiecăruia dintre noi i se poate întâmpla, la un moment dat (de exemplu, atunci când călătorim), să aibă scaune chiar mai rar de două zile, în majoritatea acestor cazuri fiind vorba de o constipaţie temporară, pasageră”, explică medicul de familie Ruxandra Robciuc pentru Ce se întâmplă, doctore?!
 
Pentru a înţelege mecanismul instalării constipaţiei, trebuie să ştim modul în care funcţionează colonul, cunoscut şi sub denumirea de intestin gros. „Pe măsură ce alimentele în stare semi-lichidă progresează din intestinul subţire către capătul terminal al colonului, apa este continuu reabsorbită până la formarea scaunului.
 
Contracţiile musculare ale peretelui colonic favorizează propulsia scaunului spre rect. În momentul în care deşeurile ajung în rect, în stare solidă, majoritatea conţinutului de apă a fost absorbit. Scaunul tare şi uscat apare atunci când apa este absorbită în exces sau când contracţiile musculare ale colonului sunt prea lente, ceea ce face ca fecalele să stagneze prea mult timp în colon şi astfel să se producă o hiperdigestie şi o deshidratare excesivă a materiilor (scibale, mase stercorale, fecaloame)’’, adaugă specialistul.
 
Pericolul reprezentat de laxative
Printre principalii factori de risc se numără o dietă săracă în fibre, dar bogată în proteine şi grăsimi, consumul insuficient de lichide, un stil de viaţă sedentar (permanent sau ocazional), modificările hormonale (cum ar fi cele care apar în perioada sarcinii, disfuncţiile tiroidiene).
 
Abuzul de laxative este un alt factor de risc. Mitul constipaţiei a condus la utilizarea în exces a acestora, mai ales în rândul oamenilor preocupaţi să aibă scaun zilnic. „ Laxativele crează aşa-zisă dependenţă, ele nefiind necesare decât în anumite situaţii. Folosirea lor regulată poate afecta celulele nervoase din colon, altera capacitatea naturală de contracţie a colonului şi „lenevirea” acestuia. La fel şi folosirea regulată a clismelor poate să ducă la o funcţionare defectuoasă a colonului’’, precizează Dr. Robciuc.
 
Continuarea pe CSID