Home » D:News » Motivul pentru care firmele româneşti vor să investească în digitalizare

Motivul pentru care firmele româneşti vor să investească în digitalizare

Motivul pentru care firmele româneşti vor să investească în digitalizare
Publicat: 10.06.2019
Două treimi dintre companiile româneşti sunt decise să investească semnificativ în digitalizare, în următorii trei ani, în condiţiile în care 80% se confruntă, printre altele, cu problema resursei umane calificate.

79% vizează investiţii în producţie, 50% în control şi 46% în planificare, arată rezultatele unui studiu realizat în rândul a peste 300 de companii din industria românească, potrivit Mediafax.

Problema lipsei resurselor umane afectează întreaga piaţă a muncii din România, iar companiile din industrie se îndreaptă tot mai mult spre tehnologie, automatizare şi digitalizarea proceselor, arată concluziile studiului de percepţie ,,Digitalizarea în companiile industriale din România’’, realizat de Cult Market Research, la comanda Academia Industrială.

Potrivit studiului, majoritatea companiilor (74%) consideră că digitalizarea, reprezentată de noile tehnologii, robotizare, servicii cloud, sisteme inteligente şi Big data, reprezintă principalul factor ce poate contribui la creşterea eficienţei activităţii desfăşurate. Pe lângă digitalizare, modernizarea şi formarea forţei de muncă reprezintă, de asemenea, aspecte ce pot creşte eficienţa companiilor, în opinia a 61% dintre companii.

49% mizează pe digitalizare pentru reorganizarea proceselor, 25% pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, iar 15% prin mecanizare.

Pentru aproximativ două treimi dintre companiile din industrie, digitalizarea este o prioritate recentă, ce a început să se contureze în ultimii 3 ani.

În prim-plan se află companiile mari, cu peste 1.000 de angajaţi şi bugete semnificative, interesate să investească în digitalizarea producţiei (79%), controlul activităţii (50%) şi planificare (46%). 28% dintre respondenţi mizează pe digitalizare pentru procesele generale de operare, iar 26% pentru sprijinul decizional.

,,A patra revoluţie industrială, denumită generic Industria 4.0, este încă la început de drum în România. Deşi aflate în etape incipiente ale implementării digitalizării, companiile din industrie privesc digitalizarea drept principala modalitate prin care pot creşte eficienţa companiei. Totuşi, companiile nu profită la capacităţi maxime de noile tehnologii’’, arată concluziile studiului.

Motivele ţin, în primul rând, de condiţii financiare şi de infrastructură insuficiente – doar o treime dintre companiile din industrie deţin bugetele şi infrastructura necesare pentru a-şi digitaliza activitatea. Dincolo de restricţiile bugetare şi de infrastructură, firmele se confruntă cu lipsa oamenilor instruiţi în domeniu.

A patra revoluţie industrială este caracterizată de informatizarea proceselor industriale, care conduce la crearea unei fuziuni între lumea fizică şi cea digitală. Industria 4.0 presupune, în esenţă, un transfer parţial al autonomiei decizionale sistemelor cibernetice. În prezent, Industria 4.0 îşi centrează eforturile către inovare şi crearea de noi modele de business.

Oamenii de afaceri români par să fi înţeles că, într-o economie globală, competitivitatea şi performanţa vor fi conditionate de modul în care vor implementa noile tehnologii, arată studiul. În prezent, una din patru companii investeşte în digitalizare în mod continuu, iar 3 din 10 companii au realizat un plan de investiţii pentru digitalizare.

Studiul arată, astfel, că cele mai multe companii din industrie şi-au declarat intenţia de a realiza investiţii în digitalizare în viitor, chiar dacă nu şi-au făcut încă niciun plan concret. Proporţia companiilor care doresc investiţia în următorii 3 ani ajunge la 97%.

În prim-plan se află industria IT, care investeşte în cea mai mare măsură în mod continuu în digitalizare.

Spre comparaţie, industria textilă se confruntă mai mult cu lipsa muncii calificate în activităţi ce presupun abilităţi digitale şi cu dificultăţi de finanţare, comparativ cu celelalte ramuri industriale. Pe de altă parte, industria echipamentelor electrice şi electronice deţine în cea mai mare măsură resursele financiare pentru a realiza digitalizarea(raportat la nevoile proprii,conform unei evaluări proprii),

,,Tehnologiile implementate în prezent sunt eficiente, dar Industria 4.0 aduce inovaţii ce imprimă un ritm alert de schimbare de la zi la zi, pe care industria românească trebuie să îl urmeze pentru a se menţine în competiţie. În prezent, procesele de planificare, producţie şi control sunt cele mai prioritizate domenii pentru implementarea digitalizării. Acest aspect este unul firesc întrucât companiile au început şi continuă digitalizarea pentru a-şi creşte eficienţa, a avea un control mai bun asupra activităţii şi a reduce timpii de lucru’’, arată concluziile studiului.

Potrivit rezultatelor studiului, companiile din industria românească implementează în prezent doar parţial tehnologiile industriei 4.0.

Situaţia este una bună privind optimizarea proceselor,colectarea şi analiza datelor, automatizarea, conectarea la reţea şi internetul, fiind noţiuni prezente în peste 50% dintre companii.

Totuşi, există loc de îmbunătăţire în ceea ce priveşte alte aspecte esenţiale precum robotizarea, serviciile cloud, competenţele digitale, sistemele inteligente şi big data.

,,Companiile româneşti din industrie sunt conştiente de impactul benefic al digitalizării asupra activităţiilor. Totuşi, în prezent, implementarea digitalizării în industria românească se produceîntr-un ritm lent. Lipsa resurselor necesare (umane, financiare, de timp etc.) este menţionată de către reprezentanţii companiilor din industrie. Astfel, neavând toate resursele necesare pentru a implementa digitalizarea, companiile din industrie sunt nevoite să realizeze o selecţie a priorităţilor’’, arată concluziile studiului.

Doar 42% dintre reprezentanţii companiilor au indicat estimări ale investiţiilor în proiecte specific de digitalizare. Celelalte companii fie nu au astfel de proiecte, fie bugetele nu pot fi estimate, alocările bugetare fiind făcute după alte criterii.

77% dintre companii sunt focusate, astfel, pe optimizarea proceselor, 75% pe colectarea şi analiza datelor, 72% au menţionat automatizarea proceselor, iar 69% – conectarea dispozitivelor la reţea

,,Digitalizarea se referă cel mai mult la colectarea şi analiza datelor,îmbunătăţirea proceselor, securitatea informatică şi transparenţa şi controlul operaţiunilor. Încazul companiilor din industrii ,digitalizarea se referă mai puţin la înlocuirea resursei umane prin mecanizare, controlul la distanţă a proceselor şi extinderea sistemelor electronice ale companiei’’, arată concluziile studiului.

Studiul de percepţie ,, Digitalizarea în companiile industriale din România’’ a fost realizat de Cult Market Research, la comanda Academia Industrială, în perioada octombrie 2018 –martie 2019 prin metoda PAPI (chestionar pe suport hârtie, realizat faţă în faţă) şi CAWI (chestionar online). La cercetare au răspuns 300 de reprezentanţi ai companiilor din diferite ramuri industriale, de la fabricarea de maşini şi utilaje, fabricarea autovehiculelor, industria prelucrării lemnului, industria alimentară, industria textilă, industria metalurgică, la industria IT, fabricarea maselor plastice etc.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării