Home » D:News » De ce să NU mâncăm pe fugă?

De ce să NU mâncăm pe fugă?

06.30.2019
De ce să NU mâncăm pe fugă?
În mod firesc, ar trebui să mâncăm atunci când ne este foame o cantitate de hrană suficientă cât să atingem saţietatea. Ar trebui apoi să nu mai mâncăm nimic până când nu apare din nou senzaţia de foame. Tot în mod firesc, ar trebui să mâncăm în linişte, fără a face o altă acţiune simultan, oricare ar fi ea, iar masa ar trebui să dureze undeva între 20-30 minute. Foarte frecvent, oamenii nu îşi mai acordă timpul necesar pentru a lua în linişte masa. Uneori pentru că sunt în întârziere dimineaţa, sau pentru că în timpul zilei, la muncă, sunt foarte aglomeraţi, se întâmplă să mănânce în grabă cel puţin una din mesele principale ale zilei. Hai să vedem de ce este acest lucru o problemă.

Atunci când mâncăm pe fugă, nu mai suntem atenţi la ceea ce mâncăm şi asta înseamnă două lucruri: nu putem savura alimentele din farfurie şi nu putem percepe la timp senzaţia de saţietate. Când nu ne dăm timp ca să savurăm mâncarea, avem o senzaţie de insatisfacţie. De aici porneşte dorinţa de a mai mânca ceva, ceva care să ne aducă o mica bucurie şi care să alunge stresul pe care îl simţim deja. De cele mai multe ori, acel „ceva” este un dulce concentrat de care nu aveam de fapt nevoie. Şi pe care l-am fi putut evita dacă ne-am fi oprit puţin din ce făceam ca să ne bucurăm de masă.

O altă urmare este apariţia unei paradoxale senzaţii de foame la scurt timp după ce am mâncat. Mâncatul în grabă te face să nu observi senzaţia de saţietate. Sau să nu ai suficient timp ca să apară această senzaţie de saţietate, să percepi acel senzor intern care spune „e suficient”.

Cu alte cuvinte, dacă mâncăm în linişte ne săturăm cu o cantitate mai redusă de hrană – cantitatea care este de fapt cea necesară şi suficientă. Evitarea mâncatului pe fugă e un mijloc de a preveni greutatea corporală excesivă.

Alt motiv pentru care oamenii mănâncă pe fugă este amânarea prelungită a uneia dintre mese. Dacă nu mănânci la timp, senzaţia de foame va fi mult mai acută – spunem popular „foame de lup” şi poţi avea tendinţa să mănânci foarte repede o cantitate mare (în exces faţă de necesar) de alimente. Dacă este o întâmplare ocazională, cel mai probabil impactul asupra organismului este unul nesemnificativ, dar dacă devine regulă, şi această situaţie este un factor de favorizare a supraalimentaţiei.

Indiferent de motiv, mâncatul pe fugă favorizează supraalimentaţia. Pe lângă creşterea greutăţii, pot să apară şi o serie de consecinţe metabolice: creşterea glicemiei, a insulinemiei sau a grăsimilor în sânge, în special trigliceridele. Poate să apară şi încărcarea grasă a organelor interne, în special la nivelul ficatutului, respectiv steatoza hepatică.

Tot acest mâncat în grabă înseamnă că alimentele nu sunt suficient de bine mărunţite la nivelul cavităţii bucale, ceea ce le va prelungi şederea în stomac, cu consecinţe neplăcute, de la durere de stomac dată de distensia gastrică, însoţită sau nu de greaţă, la senzaţia de stomac greu. Mărunţirea alimentelor este în mod special importantă pentru vegetalele crude. Acestea îşi adăpostesc nutrienţii valoroşi în învelişuri celulozice, pe care omul nu le poate digera. Este important ca aceste învelişuri să fie rupte mecanic, proces la care masticaţia are o contribuţie majoră. O mărunţire insuficientă a alimentelor atrage după sine o golire mai lentă a stomacului, o digestie încetinită, o valorificare mai redusă a substanţelor nutritive de la nivelul tubului digestiv.

Când mănânci pe fugă înghiţi mai mult aer, care va determina sau accentua fenomenele de balonare, favorizate şi de mărunţirea ineficientă. Mai ales cei care suferă de boala de reflux gastroesofagian trebuie să evite mâncatul în grabă, pentru că pot să apară arsuri esofagiene sau regurgitaţii alimentare.

Ne place sau nu, majoritatea găsim confort în mâncare. Simpla savurare a unor alimente gustoase, dar sănătoase, într-o atmosferă liniştită, din vase care să ne facă plăcere, este un mic moment de bucurie pe care putem să ni-l oferim în fiecare zi. Depinde de fiecare dintre noi dacă facem din alimente, respectiv mesele de toate zilele, un aliat sau un duşman în ceea ce priveşte sănătatea.

Un articol scris de Elena Tănase, nutriţionist şi lector al Fundaţiei Calea Victoriei, care în perioada 22-24 iulie va susţine un curs de nutriţie pentru adolescenţi (14-17 ani) .

 

Cele mai noi articole
Doi pui de urs filmați în timp ce se joacă în valuri. Motivul pentru care fotograful nu a vrut să publice inițial filmarea
Doi pui de urs filmați în timp ce se joacă în valuri. Motivul pentru care fotograful nu a vrut să publice inițial filmarea
Activitatea luptătorilor varegi din Constantinopol și misterioasele rune din Basilica Hagia Sofia
Activitatea luptătorilor varegi din Constantinopol și misterioasele rune din Basilica Hagia Sofia
10 factori asociați cu un risc crescut pentru apariția maladiei Alzheimer
10 factori asociați cu un risc crescut pentru apariția maladiei Alzheimer
Crustaceele mărunțesc și mai mult microparticulele de plastic din oceane
Crustaceele mărunțesc și mai mult microparticulele de plastic din oceane
Minerul devenit milionar peste noapte s-a mai îmbogățit cu 2 milioane de dolari. Bărbatul a găsit încă o piatră prețioasă
Minerul devenit milionar peste noapte s-a mai îmbogățit cu 2 milioane de dolari. Bărbatul a găsit încă o piatră prețioasă
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Trilobiții, creaturile din Cambrian care aveau un ritm de creștere inedit
Trilobiții, creaturile din Cambrian care aveau un ritm de creștere inedit
China a lansat doi sateliți din Deșertul Gobi
China a lansat doi sateliți din Deșertul Gobi
Cele mai ciudate fobii ale oamenilor legate de animale
Cele mai ciudate fobii ale oamenilor legate de animale
Analgezicele nu ar trebui prescrise pentru tratarea durerilor cronice. Cel mai recent ghid din Marea Britanie
Analgezicele nu ar trebui prescrise pentru tratarea durerilor cronice. Cel mai recent ghid din Marea Britanie
Lucrurile pe care părinții nu ar trebui să le facă pe reţelele de socializare
Lucrurile pe care părinții nu ar trebui să le facă pe reţelele de socializare
Ce își doresc cel mai mult elevii din România. Metodele de evaluare cel mai puțin preferate
Ce își doresc cel mai mult elevii din România. Metodele de evaluare cel mai puțin preferate
Platformă de specializare inteligentă, proiect de 45 de milioane de euro lansat de UBB Cluj-Napoca
Platformă de specializare inteligentă, proiect de 45 de milioane de euro lansat de UBB Cluj-Napoca
Bicicleta sau trotineta electronică pot fi securizate cu „lacăte” inteligente
Bicicleta sau trotineta electronică pot fi securizate cu „lacăte” inteligente
Reacția Egiptului după ce Elon Musk a spus că piramidele au fost construite de extratereştri
Reacția Egiptului după ce Elon Musk a spus că piramidele au fost construite de extratereştri
Ce este nitratul de amoniu?
Ce este nitratul de amoniu?
Avansurile științifice care ar putea schimba viitorul omenirii
Avansurile științifice care ar putea schimba viitorul omenirii
Noi cercetări arată că Marte era acoperită de calote glaciare, nu de râuri
Noi cercetări arată că Marte era acoperită de calote glaciare, nu de râuri