Studenţii, afectaţi şi ei de şcoala online. Vor să meargă la examene cu măşti şi mănuşi

Facultatea în timpul epidemiei este o adevărată provocare pentru studenţi. Aceştia se plâng că nu învaţă mare lucru la cursurile online şi se tem că în sesiune vor lua note mici.

Andrei-Ionuţ Căcîrlău, student la Sibiu, spune că, deşi pregătirea este mai slabă, se aşteaptă ca subiectele de la examenele online să fie mult mai grele decât cele de până acum.

• Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
• De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor…

„Studentul se va pregăti şi va fi o pregătire individuală, iar cadrele didactice vor încerca să formuleze nişte subiecte astfel încât să nu te poţi inspira, să spun aşa, din cărţi sau de pe internet. Iar aici va fi o problemă pentru că notele vor fi nu foarte bune”, spune Andrei-Ionuţ Cocîrlău, reprezentantul studenţilor de la Drept ULBS, citat de Mediafax.

Andrei spune că studenţii ar putea merge la facultate pentru a susţine examenele, cu respectarea tuturor normelor de protecţie.

„Se pot chema între anumite ore doar o grupă de studenţi sau jumătate dintr-o grupă de studenţi şi s-ar putea susţine examele şi în acest format, cu respectarea distanţei prevăzute de lege, purtarea de măşti şi mănuşi”, mai spune Andrei.

Andrei Ionuţ Cocîrlău a ajuns în atenţia opiniei publice după ce şi-a dat în judecată liceul pentru abuzuri şi a câştigat procesul în care s-a reprezentat singur.

Impactul şcolii online asupra studenţilor: Creşte nevoia de feedback

A crescut nevoia studenţilor de a primi feedback la rezultatele activităţilor academice, temele sunt mai multe, dar afectate negativ par a fi doar activităţile de seminar şi de laborator, relevă un studiu făcut de Universitatea de Vest din Timişoara asupra educaţiei online.

Universitatea de Vest din Timişoara, prin Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie, a iniţiat un prim studiu despre modul în care activităţile didactice se desfăşoară în regim online.

Studiul a fost realizat în perioada 3-13 aprilie 2020, la aproximativ 3 săptămâni de la transferul total al activităţilor didactice pe platforme online.

Au răspuns chestionarului 1.417 de studenţi de la toate cele 11 facultăţi din UVT, reprezentând aproape 10% din numărul total de studenţi ai universităţii.

În ceea ce priveşte implicarea studenţilor în activităţile didactice, rezultatele arată că studenţii ţin cont, într-o mare măsură, de feedbackul primit din partea cadrului didactic. Gestionarea preponderent individuală a sarcinilor academice, fără a beneficia de avantajele unui contact direct, face ca nevoia studenţilor de a primi feedback la rezultatele activităţilor academice să fie mai mare.

În acelaşi registru interpretativ se află şi alte două rezultate ale studiului. Studenţii declară într-o măsură relativ ridicată că se consultă cu colegii în privinţa realizării temelor primite, dar şi că apelează într-o mai mică măsură cadrul didactic pentru consultaţii, faţă de perioada cursurilor convenţionale.

„Unul din riscurile transferului activităţilor educaţionale din sălile de curs în mediul online este mutarea accentului de pe student pe cadrul didactic şi reconfigurarea relaţiei dintre cei doi actori educaţionali. În acest registru, un alt aspect surprins în chestionar a fost şi a raportării la cadrul didactic ca la o resursă în învăţarea online. S-a remarcat o preferinţă categorică a studenţilor în a primi sugestii clare din partea cadrelor didactice privind rezolvarea sarcinilor. În cadrul învăţării , întrebările nu pot fi întotdeauna adresate direct cadrului didactic şi, din acest motiv, sprijinul în definirea sarcinilor este puternic apreciat de către studenţi, arată UVT.

Un profil subiectiv al contextului educaţional actual poate fi conturat, conform percepţiei studenţilor, în următoarele coordonate:

• temele şi sarcinile asociate cursurilor şi seminarelor sunt mai multe (acest fapt este posibil să fie pus în legătură cu tendinţa profesorului de a monitoriza îndeaproape evoluţia studentului, dar şi de a-l pregăti mai bine pentru evaluare, printr-o învăţare continuă);
• utilizarea de resurse digitale în învăţare este percepută pozitiv, mai ales că instrumentele media nu sunt străine generaţiei actuale de studenţi;
• transferul activităţilor educaţionale în mediul online afectează în mod mai degrabă negativ doar activităţile de seminar şi de laborator care presupun un grad mai ridicat de interacţiune între cadrul didactic şi student, interacţiune diminuată de transferul total către virtualizarea activităţilor.

„Deşi pare facilă şi rapidă, trecerea totală a activităţilor didactice în mediul online, produsă practic de pe o zi pe alta, de la mijlocul lunii martie, nu este totuşi atât de simplă. Studenţii au început să remarce că este posibil să depună mai mult efort şi un timp mai îndelungat pentru a participa la cursuri şi aplicaţii prin instrumentele digitale online, chiar dacă se află în izolare, acasă. Totuşi, generaţiile de studenţi de astăzi s-au născut şi au început şcoala în era internetului şi a browserelor de navigare online, a motorului de căutare Google şi a platformelor social-media. Lumea digitală face parte din viaţa tinerilor studenţi, din primii lor ani de viaţă, iar educaţia online, prin aplicaţii digitale, este un limbaj al învăţării pe care ei îl folosesc deja de mult timp. Cred că în schimbările acestei perioade dascălii, mai ales, sunt cei care se adaptează şi îşi reformulează obişnuinţele, situându-se mai aproape de studenţi, prin mediile digitale ale viitorului, chiar dacă mai departe ca distanţă fizică, ceea ce contribuie la o evoluţie categorică a educaţiei universitare”, subliniază rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea.

Cele mai importante dezavantaje percepute ale transferul activităţilor educaţionale în mediul online sunt legate de timpul îndelungat petrecut în faţa calculatorului pentru participarea la activităţi didactice şi pentru rezolvarea sarcinilor primite, de volumul perceput prea mare al temelor şi sarcinilor. În zona percepută ca fiind „neproblematică” se pot enumera: uşurinţa utilizării instrumentelor şi platformelor digitale, dar şi accesibilitatea resurselor didactice şi de învăţare puse la dispoziţie de către cadrele didactice.

Studiul a surprins, ca o ultimă dimensiune, opiniile studenţilor cu privire la contextul educaţional prezent, context inedit atât pentru cadrele didactice cât şi pentru studenţi. Astfel, starea de spirit pe care studenţii o declară este una bună, ei sunt conectaţi la informaţiile privind situaţia actuală, consideră că revenirea la interacţiunile anterioare se va produce relativ rapid, dar în acelaşi timp, declară o implicare scăzută în activităţi de voluntariat în comunitate. Este firesc, în condiţii de incertitudine, ca decizia de implicare în comunitate să meargă pe alternativa limitării riscului.

Datele acestui studiu exploratoriu evidenţiază faptul că studenţii trec printr-un proces de adaptare şi de învăţare şi se constituie într-un argument indirect, dar favorabil, pentru utilizarea experienţelor prezente în proiecte de digitalizare pe care Universitatea de Vest din Timişoara le va implementa în perioada următoare.