Home » D:News » Activitatea fizică asociată cu un risc mai mic de moarte prematură

Activitatea fizică asociată cu un risc mai mic de moarte prematură

Activitatea fizică asociată cu un risc mai mic de moarte prematură
Credit foto: Pixabat
Publicat: 23.05.2020

În comparație cu persoanele care folosesc mașinile, cei care merg pe jos sau cu bicicleta prezintă un pericol de moarte timpurie mai mic.

În cadrul unui studiu în care au participat peste 300.000 de persoane din Regatul Unit care merg pe jos sau folosesc bicicleta pentru a ajunge la muncă prezintă un risc mai mic cu 24% de deces timpuri față de cei care folosesc mașina, notează Medicalxpress.

În cadrul acestui studiu, oamenii de știință de la Colegiul Imperial din Londra au folosit datele demografice culese de-a lungul a 24 de ani, în perioada 1991-2016. Cercetătorii sugerează că activitatea fizică implicată de primele două forme de transport limitează apariția unor probleme de sănătate precum cancerul sau bolile de inimă.

Mersul pe jos către muncă este asociat cu o rată mai mică cu 7% de a suferi de cancer față de folosirea mașinii pentru navetă. În ceea ce privește legătura dintre activitatea fizică și problemele cardiace rezultatele se dovedesc a fi mai puțin concludente. O explicație pentru această situație implică profilul activităților pe care participanții le desfășurau, acestea putând manifesta probleme de sănătate care nu au fost luate în calcul.

Datele persoanelor care au fost incluse în acest studiu arată că în proporție de 66% se deplasau cu mașina, 19% foloseau transportul public, 12% pe jos și doar 3% foloseau bicicletele.

Un studiu extins

„Deoarece un număr mare de oameni încep să revină la muncă pe măsură ce izolarea din cauza COVID-19 este ridicată, este un moment bun pentru toată lumea să-și regândească opțiunile de transport. Cu limite severe și prelungite ale capacității de transport public, trecerea la utilizarea mașinii private ar fi dezastruoasă pentru sănătatea noastră și pentru mediu. Încurajarea mai multor persoane să meargă pe jos și să folosească bicicleta va contribui la limitarea consecințelor pe termen lung ale epidemiei”, explică dr. Richard Patterson, specialist în epidemiologie al Universității Cambridge, Regatul Unit și cercetător principal al studiului.

Oamenii de știință explică faptul că studiile anterioare au documentat beneficiile activității fizice pentru starea de sănătate, dar, folosirea datelor demografice permite desfășurarea unui studiu de mari proporții de-a lungul unei perioade mult mai mari.

Trebuie precizat că această analiză nu a putut lua în calcul diferențele dintre stilul de viață sau problemele medicale specifice ale fiecărei persoane. Totuși, în ciuda acestui aspect concluziile sunt susținute de studiile anterioare.

Studiul a fost publicat în The Lancet Planetary Health.

Citește și:

Sportul practicat în tinereţe poate preveni îmbătrânirea creierului. Ce exerciţii sunt recomandate
Treburile casnice sau sportul – la fel de eficiente? Iată opinia oamenilor de ştiinţă
Cine face 15 minute de sport pe zi trăieşte cu 3 ani mai mult
Demonstrat ştiinţific: 7 minute de exerciţii fizice, mult mai eficiente decât ore întregi de alergat!

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem