Home » D:News » Ne pierdem pădurile bătrâne. Cercetătorii au analizat ultimii 100 de ani de intervenție umană asupra copacilor lumii

Ne pierdem pădurile bătrâne. Cercetătorii au analizat ultimii 100 de ani de intervenție umană asupra copacilor lumii

Ne pierdem pădurile bătrâne. Cercetătorii au analizat ultimii 100 de ani de intervenție umană asupra copacilor lumii
Sursa foto: Pixabay
Publicat: 06.06.2020

Criza climatică și tăierea în masă a copacilor au făcut ca pădurile lumii să fie în mod semnificativ mai scunde și mai tinere per ansamblu, arată o nouă analiză.

Tendința este așteptată să continue. Oamenii de știință spun că va fi însoțită de consecințe îngrijorătoare pentru abilitatea pădurilor să mai depoziteze carbon și să medieze urgența climatică. De asemenea, cercetătorii sunt îngrijorați și pentru viața sălbatică care depinde de pădurile antice luxuriante.

Analiza a fost făcută asupra 150 de studii anterioare și a arătat că rata mortalității a copacilor a crescut. Rata s-a dublat în America de Nord și a crescut considerabil în pădurea Amazoniană, spre exemplu. Impactul distrugerii pădurilor a tăiat cu o treime aria de copaci bătrâni din 1900 până acum, spun cercetătorii.

Pierdem pădurile bătrâne, iar copacii devin tot mai scunzi și tineri

Mai mult, creșterea temperaturilor cauzate de încălzirea globală a tăiat din capacitatea de creștere a copacilor și a crescut rata mortalității acestora. Aceste efecte au rezultat din cauza limitării fotosintezei și a stresului cauzat. De asemenea, temperaturile ridicate, seceta, furtunile puternice, paraziții și bolile afectează mai mult copacii mai bătrâni. Toate aceste pericole sunt în creștere.

„Studiul nostru a revizuit dovezile privind modul în care criza climatică accelerează mortalitatea copacilor, astfel cauzând pădurile lumii să fie mai mărunte și mai tinere”, a declarant Tom Pugh, cercetător de la Universitatea din Birmingham.

„Au devenit tot mai mici și mai tinere în ultimul secol, în principal din cauza oamenilor și a perturbărilor precum incendiile de vegetație, secete și invazii ale insectelor. Aceste aspecte continuă să crească în severitate și frecvență”, a mai explicat Pugh.

Ultimii 100 de ani de intervenție umană, analizați de cercetători

„În ultimii 100 de ani am pierdut multe păduri bătrâne. Au fost înlocuite pe de-o parte de păduri tinere, iar pe de altă parte de suprafețe fără păduri. Acest lucru are consecințe asupra biodiversității, silviculturii și asupra atenuării schimbărilor climatice”, a transmis Nate McDowell, cel care a coordonat studiul.

Creșterea nivelurilor de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă ar putea duce la creșterea copacilor. Însă cercetătorii spun că acest lucru s-a produs doar în cazul pădurilor tinere care beneficiază de nutrienți și apă în abundență.

Cu toate acestea, majoritatea pădurilor au astfel resurse limitate, ceea ce reduce drastic posibilele beneficii ale CO2 asupra copacilor, scrie The Guardian.

Pugh a mai precizat că marea majoritatea pădurilor din Marea Britanie și Europa erau exemple ale zonelor împădurite scunde și tinere. „Nu sunt de statura pe care multe dintre acele păduri ar fi avut-o înainte ca oamenii să schimbe fundamental peisajul prin recoltarea la intervale neregulate și plantarea de noi specii. În unele cazuri este vorba și de monoculturi”, a mai adăugat cercetătorul.

Cât de multe păduri bătrâne am pierdut până acum

„Pentru mult timp, oamenii de știință au anticipat că niveluri ridicate de CO2 și încălzirea vor duce la creșterea depozitului de carbon din păduri, iar astfel se va declanșa o criză climatică. Însă acest studiu contribuie la temerile că acești factori, alături de intervenția oamenilor, ar putea chiar să scadă cantitatea de carbon depozitată în aceste ecosisteme”, a declarat profesorul Tom Crowther, de la Universitatea ETH Zurich.

Totuși, Crowther adaugă că studiul este foarte important. Studiul „sugerează că, dacă protejăm pădurile pe care încă le mai avem și le permitem să ajungă la maturitate, există un potențial imens pentru ca acestea să obțină o cantitate suplimentară de carbon”.

Noile cercetători au fost publicate în jurnalul Science și includ analiza a datelor colectate prin satelit a schimbării în folosirea suprafețelor. Analiza estimează că tăierea copacilor de către oameni a tăiat suprafața totală de păduri cu 12% începând cu 1900.

Proporția de păduri bătrâne, copacii de peste 140 de ani, a scăzut de la 89% la 66% în acest interval de timp.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Schimbările climatice, o îngrijorare pentru majoritatea românilor

Un monument viking, vechi de peste 1200 de ani, conţine avertizări legate de o nouă criză climatică

De ce ard pădurile în Australia? Analiză New York Times: ”Un Cernobîl al crizei climatice”

Acordul climatic Paris, în pericol de a fi anulat din cauza crizei pandemiei

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford