A murit Matyas Vremir, paleontologul român care a descoperit „Balaurul Bondoc” și „Dracula”, cel mai mare dinozaur zburător

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cunoscutul paleontologul român Matyas Vremir a murit la vârsta de 49 de ani într-un spital din Cluj. De numele lui se leagă două mari descoperiri: „Balaurul Bondoc”, cel mai complet schelet de dinozaur descoperit în România, și „Dracula”, cel mai mare dinozaur zburător.

GALERIE FOTO

În 2010, în Analele Academiei Naţionale Americane a Ştiinţelor (PNAS) era anunțată descoperirea unei noi specii de velociraptor despre care, analizele ulterioare, au arătat că a populat Europa în urmă cu 70 – 80 de milioane de ani. Autorul descoperirii era Matyas Vremir (Matei Vremir), de la Societatea Muzeului Ardelean (EME) din Cluj. El l-a și denumit „Balaurul bondoc” pentru că, potrivit acestuia, „pentru străini sună foarte exotic, iar pentru români, interesant”.

Acest dinozaur biped a fost descoperit într-o mlaştină din apropiere de oraşul Sebeş, fiind considerat „cel mai complet schelet de dinozaur carnivor din Europa”. Vremir a descoperit circa 75 la sută din schelet, fără gât, cap și coadă. În momentul decesului balaurul era aproape adult, măsura între 180 şi 210 de centimetri, de la cap la coadă, și cântarea 30-40 de kilograme. „Balaurul bondoc” avea o pereche de gheare pe fiecare dintre membrele sale inferioare, cu ajutorul cărora îşi imobiliza prada.

„Balaurul bondoc este o rudă apropiată a bine-cunoscutului velociraptor descoperit în Cretacicul Mongoliei, care însă seamănă mai degrabă cu un hibrid între un curcan supradimensionat şi un câine pitbull. Se caracterizează printr-un bust robust, membre posterioare foarte puternice şi musculoase, membre anterioare gracile şi mult alungite, acoperite cu pene. Acest animal era mai degrabă un «kick-boxer» decât un bun alergător, tactica de atac fiind bazată preponderent pe ambuscade. Nu era un alergător de performanţă, ci mai mult un Rambo al junglei”, afirma în paleontologul clujean.

Pterozaurul „Dracula” avea aripile de dimensiunea unui avion

O altă mare descoperire făcută de el a fost pterozaurul „Dracula”, cel mai mare dinozaur zburător din lume, cu o anvergură a aripilor de 16 metri, de dimensiunea unui avion.

„Dimensiunea vertebrei este practic de două ori mai mare decât a celui mai mare pterosaur găsit până acum în America de Nord, denumit Quetzalcoatlus, după zeul aztec. Lucrăm cu o echipă de specialişti din Marea Britanie şi Germania. Avem de a face cu cea mai mare bestie zburătoare. Deşi, sincer să fiu, îţi pui întrebarea cum putea să zboare un astfel de animal care ajungea la dimensiunea unui avion”, spunea atunci Matyas Vremir, potrivit Cluj24. Denumirea de „Dracula” a fost dată tot de el, pentru a-i lega numele de Transilvania, dar şi pentru ferocitatea cu care îşi ataca prada.

Pterozaurul „Dracula” a fost expus de-a lungul anilor în mai multe muzee ale lumii, ultima dată într-unul de profil din Bavaria (Germania), în 2018.

A ajutat la descoperirea mamiferului Litovoi

De numele lui se leagă și alte descoperiri, făcute în zona Sebeș, precum Litovoi tolocephalos (un mamifer multituberculat), Eurazdarcho langendorfensis (un pterosaur mai mic), cuiburi de păsări din Cretacicul superior (Enantiornithine).

Pentru marile sale descoperiri, din partea statului român Matyas Vremir nu a primit mai nimic.

„Am cheltuit din banii mei, numai benzina s-o luăm, timpul, energia, urcă la multe milioane de lei (vechi – n.r.) o singură ieşire pe teren şi e vorba de zeci de ieşiri şi luni de lucru pe materialul respectiv. Se adună la zeci de milioane (de lei vechi – n.r.), probabil. Nu există niciun fel de recompensă. Numai în cazul descoperirilor arheologice statul recompensează cu 20 la sută din valoarea calculată şi valoarea se calculează în funcţie de expertiza de la Banca Naţională. În cazul descoperirilor paleontologice, legea asta nu funcţionează”, afirma paleontologul Matyas Vremir, potrivit Cluj24.

Pentru descoperirea Balaurului bondoc și a pterozaurului „Dracula”, și zecile de articole de specialitate, Matei Vremir a primit două premii. Premiul Miko Imre al Societăţii Muzeului Ardelean, în 2010, şi premiul “Grigore Cobălcescu” al Academiei Române, în 2015.

În 2016, Romfilatelia a lansat o emisiune dedicată animalelor preistorice din Ţara Haţegului, iar pe unul dintre timbre se află şi ilustrarea „Balaurului bondoc”.

În ultima perioadă, Matyas Vremir a fost internat la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie din Cluj-Napoca, unde suferise mai multe operații. A decedat în 24 iulie 2020 la spital. În 13 noiembrie ar fi împlinit 50 de ani.

„O alegere, multe artefacte, microscop pe masă, măsurători rămase, scriere… Tu, suflet agitat, eternul mișcător, căutând și căutând cu un simț aparte, găsești cele mai valoroase piese pe care le putem păstra și astăzi. Acest spirit nu poate rămâne aici cu noi. Dumnezeu să te odihnească în pace, Mathias!”, a scris unul dintre colaboratorii săi de la Societatea Muzeului Ardelean (EME) din Cluj, citat de Cluj24.