Home » D:News » De ce ne obosesc știrile despre pandemie? Ar putea fi vorba despre ”epuizarea epistemică”

De ce ne obosesc știrile despre pandemie? Ar putea fi vorba despre ”epuizarea epistemică”

De ce ne obosesc știrile despre pandemie? Ar putea fi vorba despre ”epuizarea epistemică”
Credit foto: Pixabay
Publicat: 22.11.2020

Fluxul constant de știri la care suntem supuși poate avea afecte nefaste asupra sănătății noastre mentale.

Un flux nesfârșit de informații vine constant către noi: ar putea fi un articol pe care un prieten l-a distribuit pe Facebook cu un titlu senzațional sau informații greșite despre răspândirea coronavirusului. Mulți dintre noi ne confruntăm în aceste zile cu o stare de oboseală chiar din această cauză, fâcându-ne prea epuizați pentru a mai citi noi știri sau a intra în discuții pe internet.

Mark Satta, profesor de filosofie, la Wayne State University numește acest fenomen „epuizare epistemică” și explică faptul că cunoașterea în sine nu ne obosește, dar că procesul de a o interioriza și a o da mai departe devine mult mai complicat în acest caz, notează Science Alert.

În prezent, există cel puțin trei surse comune care conduc la o astfel de stare de epuizare, din fericire, există și modalități de a face față acestora.

1. Incertitudinea

Pentru mulți, anul acesta a fost plin de incertitudine. În special, pandemia de coronavirus a generat incertitudine cu privire la sănătate și din ce în ce mai multe cazuri legate de asigurare nevoilor de bază. Incertitudinea ne poate pune sub un stres constant pe majoritatea dintre noi. Oamenii tind să prefere existențe planificate și previzibile.

Pornind de la filosoful francez René Descartes din secolul al XVII-lea până la filosoful austriac Ludwig Wittgenstein din secolul al XX-lea, cercetătorii și filozofii au recunoscut importanța certitudinii în existența umană. Cu atât de multe informații la îndemână, este posibil ca oamenii să verifice site-urile de știri sau social media în speranța că vor găsi răspunsuri. Dar de multe ori, oamenii sunt întâmpinați în schimb cu mai multe semne de incertitudine.

2. Polarizarea

Mulți autori au discutat despre efectele negative ale polarizării, cum ar fi modul în care aceasta poate afecta democrația. Dar discuțiile despre pericolele polarizării trec cu vederea adesea faptul că aceasta ne diminuează capacitatea de a acumula și împărtăși cunoștințe.

Acest lucru se poate întâmpla în cel puțin două moduri. În primul rând, așa cum a susținut filosoful Kevin Vallier, există o „buclă de răspuns cauzal” între polarizare și neîncredere. Cu alte cuvinte, polarizarea și neîncrederea se alimentează reciproc, iar un astfel de ciclu poate face ca oamenii să se simtă nesiguri în cine să aibă încredere sau ce să creadă. În al doilea rând, polarizarea poate duce la interpretări concurente ale lumii, deoarece într-o societate profund polarizată, după cum arată studiile, putem pierde „mijlocul” și să avem din ce în ce mai puține instanțe în care suntem de acord.

3. Dezinformarea

Oamenii sunt, de asemenea, inundați de publicitate și mesaje înșelătoare de la corporații private, ceea ce filosofii Cailin O’Connor și James Owen Weatherall au numit „propagandă industrială”. Și în 2020, publicul se confruntă și cu dezinformarea despre COVID-19. Așa cum a spus marele maestru de șah Garry Kasparov: „Scopul propagandei moderne nu este doar să dezinformeze sau să promoveze o agendă politică. Este să epuizeze gândirea critică, să anihileze adevărul”.

Dezinformarea este deseori epuizantă prin design. De exemplu, un videoclip care a devenit viral, „Plandemic”, a prezentat un număr mare de afirmații false despre COVID-19 în succesiune rapidă, această inundație de dezinformare este o tactică cunoscută și face dificilă și extrem de greoaie verificarea corectitudinii informațiilor.

Citește și:

Criteriile pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în România: Cine are prioritate

Definiţiile de caz pentru COVID-19 au fost actualizate. Categoriile de persoane pentru care se recomandă testare

Omenirea are deja două vaccinuri candidate eficiente împotriva COVID-19. Ce înseamnă asta cu adevărat?

Alexandru Rafila spune că până la sfârșitul anului creșterea cazurilor de COVID-19 va înceta, dar în primăvară se va relua

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Dadaismul, curentul artistic iniţiat de românul Tristan Tzara
Dadaismul, curentul artistic iniţiat de românul Tristan Tzara
Microsoft anunță cel mai mare upgrade MIDI de la lansare pentru Windows 11
Microsoft anunță cel mai mare upgrade MIDI de la lansare pentru Windows 11
Știința ne sare în ajutor: Cum fierbem oul perfect?
Știința ne sare în ajutor: Cum fierbem oul perfect?
Un asteroid care ar putea lovi Pământul în 2032, deviat inclusiv cu arme nucleare
Un asteroid care ar putea lovi Pământul în 2032, deviat inclusiv cu arme nucleare
O simulare cuantică a dezvăluit cum bulele cosmice ar putea prăbuși Universul
O simulare cuantică a dezvăluit cum bulele cosmice ar putea prăbuși Universul
Creaturile monstruoase din trecut s-ar fi putut hrăni cu prădătorii feroce de astăzi
Creaturile monstruoase din trecut s-ar fi putut hrăni cu prădătorii feroce de astăzi
„Marile canioane” de pe Lună au fost create în doar 10 minute catastrofale, relevă un studiu
„Marile canioane” de pe Lună au fost create în doar 10 minute catastrofale, relevă un studiu
Oamenii de știință de la Oxford au construit un supercomputer cuantic și au reușit prima teleportare
Oamenii de știință de la Oxford au construit un supercomputer cuantic și au reușit prima teleportare
Un studiu a descoperit că maimuțele își dau seama atunci când oamenii se țin de glume
Un studiu a descoperit că maimuțele își dau seama atunci când oamenii se țin de glume
Jacques Jaujard, omul care a salvat comorile Luvrului din mâinile naziștilor
Jacques Jaujard, omul care a salvat comorile Luvrului din mâinile naziștilor
Cel mai frumos muzeu din lume. Perla ascunsă din Hiroshima
Cel mai frumos muzeu din lume. Perla ascunsă din Hiroshima
Capitoline, cel mai vechi muzeu din lume. În curând, împlinește 555 de ani
Capitoline, cel mai vechi muzeu din lume. În curând, împlinește 555 de ani
Conexiunile sociale sunt cheia pentru prevenirea bolilor, arată un studiu
Conexiunile sociale sunt cheia pentru prevenirea bolilor, arată un studiu
Oamenii au un risc de 3% să facă un anevrism cerebral de care nu vor afla niciodată
Oamenii au un risc de 3% să facă un anevrism cerebral de care nu vor afla niciodată
Test de cultură generală. Cât mănâncă o balenă albastră într-o zi?
Test de cultură generală. Cât mănâncă o balenă albastră într-o zi?
Nicu Alifantis și-a deschis sufletul ca la o spovedanie: „Dumnezeu e cel mai bun prieten al meu!”| EXCLUSIV la „Altceva cu Adrian Artene”
Nicu Alifantis și-a deschis sufletul ca la o spovedanie: „Dumnezeu e cel mai bun prieten al meu!”| EXCLUSIV la „Altceva ...
La ce ne ajută „punctul albastru” din creier? A fost descoperit de medicul Mariei Antoaneta la sfârșitul secolului XVIII
La ce ne ajută „punctul albastru” din creier? A fost descoperit de medicul Mariei Antoaneta la sfârșitul secolului XVIII
Câți dintre angajații români folosesc Inteligența Artificială la locul de muncă?
Câți dintre angajații români folosesc Inteligența Artificială la locul de muncă?