Home » D:News » De ce îi este atât de greu lui Vladimir Putin să accepte suveranitatea Ucrainei?

De ce îi este atât de greu lui Vladimir Putin să accepte suveranitatea Ucrainei?

De ce îi este atât de greu lui Vladimir Putin să accepte suveranitatea Ucrainei?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 01.03.2022

Prin raportare la acțiunile Rusiei, Ucraina este pusă în postura de a face față îngrijorărilor privitoare la integritatea sa teritorială.

În ultimele zile, adunarea de trupe la granița cu Ucraina și mai apoi invazia care a avut loc la 24 februarie 2022, toate acestea au pus pe jar Vestul, aducând aminte oarecum de evenimentele care au culminat cu anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.

Declarația lui Vladimir Putin din 17 decembrie 2021 în care solicita ca nici unul dintre fostele state sovietice, printre care și Ucraina, să nu mai primească încurajări de aderare la NATO, precum și încetarea oricărei forme de cooperare a NATO cu Europa de Est a reprezentat începutul unui șir de evenimente care au escaladat până la nivelul pe care îl vedem astăzi.

Retorică similară cu cea a Războiului Rece

O astfel de retorică ne duce înapoi cu gândul la perioada Războiului Rece, atunci când politicile globale erau centrate în jurul tensiunilor ideologice dintre Blocul Estic Comunist și Vestul capitalist, indică The Conversation. Această viziune susține oarecum și scopurile politice și ideologice ale Rusiei de a redeveni o putere globală.

Specialiștii din domeniul politicii și culturii din Rusia și Ucraina asociază obiectivele lui Vladimir Putin de o viziune istorică pe care o are acesta. Liderul de la Kremlin vede Ucraina ca parte a unui imperiu rus extins care cândva se întindea de la Polonia zilelor noastre și până în estul îndepărtat al Rusiei.

Înțelegerea acestor aspecte de natură istorică poate contribui la înțelegerea acțiunilor lui Vladimir Putin și a modului în care acesta se folosește de această viziune pentru a da curs planurilor sale pe care le are cu Ucraina.

Ucraina era cunoscută drept „Mica Rusie”

Ucraina de azi se compune din 44 de milioane de oameni și este a doua cea mai întinsă națiune din Europa, din punct de vedere al populației. Dar vreme de mai multe secole, în cadrul Imperiului Rus, Ucraina era cunoscută ca „Malorossiya” sau „Mica Rusie”.

Folosirea acestui apelativ consolida ideea că Ucraina era un membru al Imperiului Rus. Putem identifica rădăcinile la politicile țariste din secolul al XVIII-lea care au contribuit la suprimarea culturii și limbii ucrainiene. Scopul acestor politici era de a consolida poziția rusească și de a înstrăina poporul ucrainean de suveranitatea sa.

O strategie similară a fost folosită și pentru a minimiza independența Ucrainei în secolul XXI. În 2008, purtătorul de cuvânt de atunci al lui Putin, Vladislav Surkov, afirma că „Ucraina nu este un stat”.

Pretențiile „istorice” ale Rusiei și tentativele de a monopoliza istoria ucraineană

Chiar și Putin a elaborat un articol în care afirma că rușii și ucrainienii „sunt un singur popor – un întreg”. Acest concept de întreg derivă din istoria Rusiei Kievene – federație medievală care includea părți ale Ucrainei moderne și Rusiei și care avea centrul în Kiev, capitala Ucrainei.

În anii mai recenți, comemorările istorice ale Rusiei Kievene din Rusia au cunoscut o amploare tot mai mare. În 2016, o statuie de aproximativ 16 metri a Prințului Vladimir din Kiev, considerat a fi protectorul sfânt al ucrainenilor și rușilor, a fost expusă la Moscova. Statuia a trezit nemulțumiri în rândul ucrainenilor. Acest gest a fost un semnal al tentativelor Rusiei de a monopoliza istoria ucraineană.

Acest eveniment a avut loc la doar doi ani după anexarea Crimeei din 2014, iar invazia din Donbas nu a îmbunătățit deloc situația.

Cetățenii ruși din Ucraina

Atât în Donbas cât și în Crimeea se găsesc mulți etnici ruși, vorbitori de limbă rusă. În anii premergători invaziei ruse, Putin și aliații acestuia au făcut adesea apel la conceptul de „Lume Rusă” sau „Russkiy Mir” – ideea conform căreia civilizația rusă se întinde oriunde se găsesc etnici ruși.

Ideologia mai stipulează și că indiferent de locul din lume în care se găsesc ruși, statul rus are dreptul și obligația de a-i proteja și apăra. Ucraina – atât în 2014, cât și acum, cu atitudinea beligerantă pe care o manifestă Putin, constituie spațiul perfect de aplicare a acestei ideologii.

Mai mult decât atât, rușii au promovat „Lumea Rusă” în regiunea separatistă din Ucraina, în special în regiunile Donetsk și Luhansk, încă din 2014. Cu toate acestea, imaginea unei Ucraine împărțite între etnicii ruși pro-Moscova și ucrainienii pro-Vest reprezintă o simplificare a situației reale existente.

Tensiuni etnice

Corpul etnic ucrainean din ziua de azi, cu o minoritate rusă semnificativă care locuiește în est, reflectă procesul de absorbție a țării în Uniunea Sovietică început in 1922.

Etnicii ucrainieni trăiau pe tot cuprinsul țării încă înainte de asimilarea făcută de Uniunea Sovietică. În 1932-1933, Iosif Stalin a orchestrat o foamete care a cauzat moartea a mai bine de patru milioane de ucrainieni în regiunile din est. Foametea, cunoscută drept „Holodomor”, a creat oportunitatea pentru etnicii ruși de a se muta pe teritoriile Ucrainei.

Încercări de obținere a independenței

Acești noi rezidenți au fost promotorii campaniei de industrializare a lui Stalin. Până astăzi, Donbas rămâne inima economiei industriale a Ucrainei. În 1991, atunci când Ucraina a votat pentru independență în fața URSS, toate cele 24 de regiuni sau „oblast”, printre care și Donețk, Luhansk și Crimeea, au susținut aceste inițiative de independență.

Minoritățile de etnici ruși, 17,3% din populația Ucrainei, conform datelor obținute la ultimul recensământ din 2001, erau socotite ca cetățeni ucraineni într-un stat independent. În cea mai mare parte a acestora, chiar și ei au votat pentru independență.

Pentru cea mai mare parte din cele două decenii care au urmat independenței, etnicii ruși au fost pașnici în raporturile acestora cu ucrainenii sau celelalte minorități etnice ale țării. Dar toate acestea s-au schimbat în 2010, atunci când Viktor Ianukovici, politician din Donețk, a devenit președinte al Ucrainei.

Cu toate că nu a declarat fățiș intențiile sale privitoare la un viitor rus al țării, multe dintre politicile sale au îndepărtat țara de Europa, aliindu-se mai degrabă la viziunea lui Vladimir Putin.

Ianukovici și politicile sale în favoarea Rusiei

În 2013, Ucraina era pe drumul semnării unui acord de asociere cu Uniunea Europeană. În schimb, Ianukovici a ales o asociere economică cu Rusia. Protestele de amploare care au urmat acestor decizii politice au determinat alungarea lui Ianukovici. Putin a anexat mai apoi Crimeea, sub pretextul apărării etnicilor ruși care locuiau în peninsulă.

Între timp, separatiștii pro-ruși au capturat mai multe orașe în regiunile Luhansk și Donețk în speranța că vor da naștere unei intervenții similare din partea Rusiei.

Dar etnicii ruși din estul Ucrainei nu au susținut în mod automat intențiile separatiștilor. Din 2014, mai bine de 1,5 milioane de oameni au plecat din Donbas pentru a locui în alte părți din Ucraina, iar mai bine de un milion au plecat în Rusia.

Dar pentru mulți dintre cei care au rămas în teritoriile ocupate, ofertele pentru dobândirea rapidă a cetățeniei rusești au început să curgă. Acest gen de politică i-ar permite lui Putin să sporească simpatiile pro-ruse din estul Ucrainei.

Consolidarea identității în Ucraina

În vreme ce Putin susține că etnicii ruși care locuiesc în Ucraina sunt parte a „Lumii Ruse”, în realitate, etnicitatea nu mai este un factor definitoriu în Ucraina pentru afilierea politică. Cu alte cuvinte, calitatea de etnic rus sau vorbitor de limbă rusă nu înseamnă neapărat o afiliere automată la ideologia rusească.

Mai degrabă, începând cu 1991, la nivelul Ucrainei s-a putut observa un proces crescând de solidificare al identității ucrainene. Între timp, cea mai mare parte a ucrainenilor doresc intrarea în NATO.

Majoritatea ucrainenilor se văd ca o țară suverană și parte din Europa. Dar această viziune intră în directă contradicție cu scopurile expansioniste ale lui Putin. Astfel, tocmai acest conflict al viziunilor este cel care poate explica motivul pentru care Ucraina se prezintă ca un „butoi cu pulbere”.

Vă mai recomandăm și:

Un război rapid şi crearea unui „stat tampon”, obiectivul lui Vladimir Putin în Ucraina

A patra zi de război în Ucraina. Iată tot ce știm până acum – UPDATE

Românii pot fi „Alături de Ucraina” în campania organizată de Asociația Medici pentru România în parteneriat cu grupul de presă Gândul

Viziunea rusească asupra invaziei. Cum vede Rusia războiul început de Putin în Ucraina?

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase