Majoritatea orașelor mari din SUA nu sunt pregătite pentru creșterea temperaturilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În luna iunie, în orașele Denver, Las Vegas și Phoenix, creșterea temperaturilor a stabilit noi recorduri.

În întreaga țară, americanii se pregătesc pentru o vară arzătoare. Cu toate acestea, în ciuda valurilor de căldură mai frecvente și intense de la orizont, orașele nu sunt pregătite pentru a face față provocării, potrivit unei echipe de cercetare conduse de UCLA.

Noul lor studiu, publicat în revista Environmental Research Letters, a analizat documente de planificare municipală din 50 de orașe mari din întreaga țară. Cercetătorii au descoperit că 78% dintre planurile climatice ale acestor orașe au menționat căldura ca o problemă, dar puține au oferit o strategie cuprinzătoare pentru a o aborda.

Și mai puține au abordat impactul disproporționat pe care îl are creșterea temperaturilor asupra rezidenților cu venituri mici și asupra comunităților de culoare.

Creșterea temperaturilor ar trebui discutată mai des

„Cu doar câțiva ani în urmă, foarte puține orașe vorbeau despre pregătirea pentru căldură, așa că este un pas important ca temperatura ridicată să devină o parte mai mare a conversației. Dar fără măsuri concrete de protejare a locuitorilor, orașele rămân fără protecție”, a spus V. Kelly Turner, autoare principală a studiului și co-directoare a Centrului pentru Inovare UCLA Luskin.

Căldura, exacerbată de schimbările climatice, a devenit unul dintre cele mai mortale pericole meteorologice din țară, au spus cercetătorii, generând mai multe decese într-un an obișnuit decât uraganele, inundațiile sau tornadele.

În California, conform unei investigații recente a Los Angeles Times, căldura a ucis aproximativ 3.900 de oameni între 2010 și 2019. Iar cercetările UCLA au arătat că căldura duce la mai multe nașteri premature, face ca elevii să învețe mai greu și crește riscul de accidentări la locul de muncă.

În ciuda acestor efecte dăunătoare și ample, planurile pentru căldură au fost, din punct de vedere istoric, puse pe un plan secund față de alte pericole legate de schimbările climatice.

Orașe nepregătite pentru creșterea temperaturilor

Pentru a evalua planificarea pentru căldură, cercetătorii de la UCLA, Arizona State University și University of Southern California au examinat 175 de planuri municipale din cele mai populate 50 de orașe din Statele Unite, bazându-se pe o bază de date open-source creată de ei.

Oamenii de știință au efectuat o analiză de conținut pentru a înțelege tipurile de soluții și intervenții propuse de orașe ca răspuns la creșterea temperaturilor.

Potrivit Phys.org, echipa a descoperit că, în general, soluțiile pentru problema căldurii nu se potriveau cu severitatea sau complexitatea problemei. Modul în care planurile municipale au încadrat problema căldurii urbane, au spus ei, a influențat puternic modul în care orașele au abordat-o și, în cele mai multe cazuri, a limitat domeniul de aplicare al abordării lor.

O înțelegere incompletă a căldurii

De exemplu, multe planuri se concentrau doar pe valurile de căldură extreme. Atunci când problema este asemănată cu o criză precum cea dată de un uragan sau inundație, soluțiile se încadrează adesea într-o abordare de tip răspuns la dezastre, cum ar fi activarea sistemelor de alertă prin sms și deschiderea centrelor publice de răcire cu aer condiționat.

Alte planuri au definit problema în termenii „efectului de insulă de căldură urbană”, un fenomen prin care orașele (din cauza infrastructurii lor de absorbție a căldurii, cum ar fi asfaltul) devin și rămân mai fierbinți decât zonele rurale din jur.

Încadrând problema ca o problemă de utilizare a terenurilor, aceste planuri s-au concentrat adesea pe modalități fizice de a răci orașele. Adăugarea mai multor copaci a fost cea mai frecventă intervenție, în timp ce acoperișurile și vegetația răcoritoare care reflectă soarele au fost, de asemenea, menționate.

Cu toate acestea, studiul a constatat că aceste două abordări ale problemei căldurii rareori se suprapun. Și în timp ce fiecare abordare are beneficiile sale, astfel de cadre înguste nu rezolvă întreaga problemă, au subliniat cercetătorii.

Cum se pot proteja orașele față de temperaturile crescute?

„Dacă orașele nu au o imagine completă a căldurii, cât de cronică este și ce impact are aceasta la sol, nu vom fi capabili să-i protejăm pe deplin pe rezidenți și am putea ajunge să exacerbăm nedreptățile sociale și de mediu existente”, a spus coautoarea Emma French, doctorand în planificare urbană la UCLA Luskin School of Public Affairs.

Chiar și unele soluții aparent evidente, cum ar fi oferirea de umbră în aer liber pentru rezidenți, au primit o mică importanță în documentele de planificare, a remarcat coautoarea Ariane Middel, profesor asistent la Universitatea de Stat din Arizona.

„Umbra este cea mai eficientă modalitate de a-i proteja pe pietoni de expunerea la lumina soarelui, dar puține orașe au menționat umbra în planurile lor”, a remarcat ea.

În plus, căldura a fost identificată ca o problemă de echitate doar într-o treime din cazuri, în ciuda unui număr tot mai mare de dovezi că comunitățile urbane de culoare sunt afectate în mod disproporționat de creșterea temperaturilor ca urmare a inechităților de lungă durată sociale, structurale și legate de sănătate.

Orașele care nu abordează această disparitate se pot aștepta să vadă implicații din ce în ce mai negative pe parcurs, au subliniat cercetătorii.

Există soluții pentru această problemă

Printre orașele cu pregătiri mai robuste pentru căldură, apartenența la rețele de mediu precum Liga Națională a Orașelor și Rețeaua directorilor de durabilitate urbană a fost mai frecventă. Aceste grupuri reunesc practicieni în sustenabilitate din întreaga țară, iar structurile lor mai largi de guvernare pot oferi oportunități de a împărtăși cele mai bune practici.

„Schimbul de cunoștințe prin rețele care conectează comunitățile mari și mici va fi esențial pentru implementarea celor mai eficiente soluții cât mai repede posibil”, a spus coautorul David Hondula, profesor asociat la Universitatea de Stat din Arizona și director la Biroul de răspuns la căldură și atenuare din Phoenix.

Vă recomandăm să citiți și:

„Ghețarul Apocalipsei” din Antarctica se topește din ce în ce mai rapid

Gunoaiele de pe fundul oceanelor ar putea fi colectate în viitor de roboți

Moartea liliecilor în turbinele eoliene poate avea consecințe de amploare

Cea mai mare instalație de energie solară din lume va înlocui 1,4 milioane de tone de cărbune