Arheologii aflați la începutul carierei sunt pesimiști cu privire la viitor

O mare parte dintre arheologii aflați la începutul carierei sunt îngrijorați de lipsa oportunităților disponibile pentru a se dezvolta și consideră că șansele lor de a găsi un loc de muncă pe termen lung în disciplina aleasă sunt scăzute.

Aceasta este una dintre concluziile unui sondaj internațional publicat recent în European Journal of Archaeology. Sondajul a fost coordonat de dr. Maxime Brami, cercetător la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (JGU), Germania, și a implicat 419 arheologi începători.

• Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
• Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină

„Doar aproximativ 21% dintre participanți cred că este probabil să găsească o poziție permanentă în arheologie”, a spus Brami. 45% dintre cei chestionați au spus că contractele pe durată nedeterminată în domeniu sunt extrem de rare. În plus, 84% au susținut că au suferit de stres din cauza lipsei de perspective în carieră, în timp ce 61% au citat competiția pentru locuri de muncă în domeniu ca factor de stres.

Însă în ciuda acestor aspecte destul de negative, arheologii aflați la începutul carierei rămân pasionați de disciplina lor și 71% dintre cei chestionați și-au exprimat dorința de a continua să lucreze în mediul academic.

Ce se întâmplă cu arheologii aflați la începutul carierei?

Potrivit lui Brami, ideea sondajului a fost determinată de un număr tot mai mare dintre cei aproximativ 1.500 de membri ai Asociației Europene a Arheologilor (EAA), în special de cadrele universitare aflate la începutul carierei, care în ultimii ani și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația profesională.

Brami și colegii săi de la Early Career Archaeologists (ECA), o comunitate din cadrul EAA, au conceput ulterior sondajul și l-au lansat în 2021, informează Phys.org.

Sondajul a constat din 37 de întrebări și a fost promovat prin intermediul site-urilor web ECA și EAA, precum și pe rețelele sociale. Dintre participanți, 86% aveau sediul în Europa, 20% dintre aceștia erau din Germania; 46% aveau un doctorat, în timp ce 43% aveau o diplomă de master sau o calificare similară.

Ce a dezvăluit sondajul?

Pe lângă îngrijorările legate de climatul de muncă, bullying-ul a fost, de asemenea, citat drept un subiect important, 47% dintre participanți raportând că au fost hărțuiți la locul de muncă, în majoritatea cazurilor de către superiorii lor.

Mediul de lucru în arheologie a fost descris în mod repetat ca fiind „toxic” și „foarte competitiv”. Aproximativ 62% dintre femei au raportat că s-au confruntat cu discriminare bazată pe gen în timpul carierei, spre deosebire de aproximativ 12% dintre bărbați.

„În ultimele două decenii, s-a înregistrat o creștere semnificativă atât a numărului de absolvenți de doctorat, cât și a contractelor de muncă pe termen scurt la universități, în timp ce numărul posturilor permanente de facultate a stagnat. Acest lucru a dus la suprasaturarea pieței muncii academice și la condiții precare de angajare”, a spus Brami, comentând posibilele motive ale situației dificile.

Ce măsuri ar putea fi luate pentru viitorii arheologi?

El sugerează că perspectivele pentru arheologii aflați la începutul carierei ar putea fi îmbunătățite dacă, printre altele, tranziția de la absolvent la membru permanent al personalului academic ar fi structurată mai clar. În plus, cadrele universitare aflate la începutul carierei trebuia să fie mai bine informate cu privire la sprijinul disponibil, de exemplu din partea sindicatelor, și cu privire la mijloacele de combatere a agresiunii.

„În principiu, cercetătorii aflați la începutul carierei ar trebui să aibă aceleași condiții de muncă ordonate ca angajații permanenți, cu rapoarte periodice de progres și oportunități de dezvoltare ulterioară, astfel încât să își poată îmbunătăți perspectivele de carieră”, concluzionează Brami.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce fel de gustări savurau spectatorii de la Colosseum?

Cum arată Marea Britanie după aproape doi ani de la ieșirea din UE?

Milioane de păsări au murit în SUA în cel mai grav dezastru zoosanitar

Cât a cheltuit Rusia pentru războiul din Ucraina?