Home » D:News » Arheologii aflați la începutul carierei sunt pesimiști cu privire la viitor

Arheologii aflați la începutul carierei sunt pesimiști cu privire la viitor

Publicat: 15.12.2022

O mare parte dintre arheologii aflați la începutul carierei sunt îngrijorați de lipsa oportunităților disponibile pentru a se dezvolta și consideră că șansele lor de a găsi un loc de muncă pe termen lung în disciplina aleasă sunt scăzute.

Aceasta este una dintre concluziile unui sondaj internațional publicat recent în European Journal of Archaeology. Sondajul a fost coordonat de dr. Maxime Brami, cercetător la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (JGU), Germania, și a implicat 419 arheologi începători.

„Doar aproximativ 21% dintre participanți cred că este probabil să găsească o poziție permanentă în arheologie”, a spus Brami. 45% dintre cei chestionați au spus că contractele pe durată nedeterminată în domeniu sunt extrem de rare. În plus, 84% au susținut că au suferit de stres din cauza lipsei de perspective în carieră, în timp ce 61% au citat competiția pentru locuri de muncă în domeniu ca factor de stres.

Însă în ciuda acestor aspecte destul de negative, arheologii aflați la începutul carierei rămân pasionați de disciplina lor și 71% dintre cei chestionați și-au exprimat dorința de a continua să lucreze în mediul academic.

Ce se întâmplă cu arheologii aflați la începutul carierei?

Potrivit lui Brami, ideea sondajului a fost determinată de un număr tot mai mare dintre cei aproximativ 1.500 de membri ai Asociației Europene a Arheologilor (EAA), în special de cadrele universitare aflate la începutul carierei, care în ultimii ani și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația profesională.

Brami și colegii săi de la Early Career Archaeologists (ECA), o comunitate din cadrul EAA, au conceput ulterior sondajul și l-au lansat în 2021, informează Phys.org.

Sondajul a constat din 37 de întrebări și a fost promovat prin intermediul site-urilor web ECA și EAA, precum și pe rețelele sociale. Dintre participanți, 86% aveau sediul în Europa, 20% dintre aceștia erau din Germania; 46% aveau un doctorat, în timp ce 43% aveau o diplomă de master sau o calificare similară.

Ce a dezvăluit sondajul?

Pe lângă îngrijorările legate de climatul de muncă, bullying-ul a fost, de asemenea, citat drept un subiect important, 47% dintre participanți raportând că au fost hărțuiți la locul de muncă, în majoritatea cazurilor de către superiorii lor.

Mediul de lucru în arheologie a fost descris în mod repetat ca fiind „toxic” și „foarte competitiv”. Aproximativ 62% dintre femei au raportat că s-au confruntat cu discriminare bazată pe gen în timpul carierei, spre deosebire de aproximativ 12% dintre bărbați.

„În ultimele două decenii, s-a înregistrat o creștere semnificativă atât a numărului de absolvenți de doctorat, cât și a contractelor de muncă pe termen scurt la universități, în timp ce numărul posturilor permanente de facultate a stagnat. Acest lucru a dus la suprasaturarea pieței muncii academice și la condiții precare de angajare”, a spus Brami, comentând posibilele motive ale situației dificile.

Ce măsuri ar putea fi luate pentru viitorii arheologi?

El sugerează că perspectivele pentru arheologii aflați la începutul carierei ar putea fi îmbunătățite dacă, printre altele, tranziția de la absolvent la membru permanent al personalului academic ar fi structurată mai clar. În plus, cadrele universitare aflate la începutul carierei trebuia să fie mai bine informate cu privire la sprijinul disponibil, de exemplu din partea sindicatelor, și cu privire la mijloacele de combatere a agresiunii.

„În principiu, cercetătorii aflați la începutul carierei ar trebui să aibă aceleași condiții de muncă ordonate ca angajații permanenți, cu rapoarte periodice de progres și oportunități de dezvoltare ulterioară, astfel încât să își poată îmbunătăți perspectivele de carieră”, concluzionează Brami.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce fel de gustări savurau spectatorii de la Colosseum?

Cum arată Marea Britanie după aproape doi ani de la ieșirea din UE?

Milioane de păsări au murit în SUA în cel mai grav dezastru zoosanitar

Cât a cheltuit Rusia pentru războiul din Ucraina?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării