Cercetătorii încearcă să afle cum apar durerile de cap resimțite de astronauți în spațiu

Cercetările din domeniul medicinei spațiale au identificat multe moduri în care mediul de microgravitație și alți factori pot interveni în organismul uman în timpul misiunilor spațiale. Un nou studiu a contribuit la acest domeniu, demonstrând că astronauții ar avea mai multe dureri de cap în spațiu.

La studiu au participat 24 de astronauți de la agențiile spațiale americană, europeană și japoneză care au călătorit la bordul Stației Spațiale Internaționale timp de până la 26 de săptămâni, scrie Reuters. Toți, cu excepția a doi dintre ei, au raportat că au avut dureri de cap în spațiu.

• Vremea se încălzește! Ce temperaturi au anunțat meteorologii?
• Programul „Străzi deschise” weekendul 27 și 28 aprilie: Ce facem pe Calea Victoriei?

Aceasta a fost o proporție mai mare decât se așteptau cercetătorii pe baza unor dovezi anterioare. Durerile de cap – unele asemănătoare migrenelor, iar altele cu dureri de cap de tensiune – au apărut nu numai în timpul primelor două săptămâni în spațiu, pe măsură ce organismul trece prin procesul de adaptare la microgravitație, ci și mai târziu.

„Organismul trebuie să se adapteze la lipsa de gravitație”

Durerile de cap apărute în prima perioadă se prezintă adesea ca fiind asemănătoare migrenelor, în timp ce cele experimentate mai târziu în timpul călătoriei în spațiu se prezintă mai mult ca o durere de cap de tensiune, a constatat studiul.

„Am emis ipoteza că mecanisme diferite sunt implicate pentru episoadele timpurii de cefalee – primele una până la două săptămâni în spațiu – față de episoadele de cefalee mai târzii”, a declarat neurologul WPJ van Oosterhout de la Centrul Medical Zaans și Centrul Medical Universitar Leiden din Olanda, autorul principal al studiului publicat săptămâna aceasta în revista Neurology.

„În prima săptămână, organismul trebuie să se adapteze la lipsa de gravitație, cunoscută sub numele de sindromul de adaptare la spațiu. Acest fenomen este similar cu răul de mișcare și poate provoca greață, vărsături și amețeli, precum și dureri de cap”, a declarat Van Oosterhout. „Durerile de cap ulterioare ar putea fi rezultatul unei creșteri a presiunii intracraniene. Din cauza microgravitației, se acumulează mai mult lichid în partea superioară a corpului și a capului, ceea ce duce la o presiune mai mare în craniu”.

Ce sunt durerile de cap resimțite pe Pământ?

Migrenele resimțite pe Pământ sunt adesea dureri de cap pulsatile și pulsatorii care durează între patru și șapte ore, însoțite de simptome precum greață, vărsături și hipersensibilitate la lumină și sunet, a precizat Van Oosterhout. Durerile de cap de tip tensiune de pe Pământ sunt de obicei o durere mai surdă resimțită pe tot capul, fără aceste alte simptome, a adăugat Van Oosterhout.

Astronauții – 23 de bărbați și o femeie, cu o medie de vârstă de aproximativ 47 de ani – s-au aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale pentru misiuni care au avut loc în perioada noiembrie 2011 – iunie 2018, cu un total de 378 de dureri de cap raportate de 22 dintre cei 24 de astronauți în timpul unui total de 3.596 de zile pe orbită. Niciunul dintre cei 24 nu a raportat dureri de cap în cele trei luni de la revenirea pe Pământ.

Treisprezece dintre astronauți au fost de la NASA, șase de la Agenția Spațială Europeană, doi de la JAXA din Japonia și unul de la Agenția Spațială Canadiană. Niciunul dintre ei nu fusese diagnosticat cu migrene înainte de misiunile lor spațiale și niciunul nu avea un istoric de dureri de cap recurente.

„Nu cunoaștem efectele călătoriilor spațiale de lungă durată”

Printre diversele efecte documentate ale călătoriilor în spațiu se numără atrofia oaselor și a mușchilor, modificări ale creierului, ale sistemului cardiovascular și ale sistemului imunitar, probleme cu sistemul de echilibru din urechea internă și un sindrom care implică ochii. Riscul de cancer ca urmare a expunerii mai mari la radiații în spațiu este o altă preocupare.

Experții nu sunt siguri de cât de mult ar putea reprezenta aceste efecte o barieră în ceea ce privește călătoriile umane în spațiu pe perioade extinse, de exemplu pentru călătoriile către planeta vecină Marte sau dincolo de aceasta.

„Răspunsul sincer este că nu cunoaștem efectele călătoriilor spațiale de lungă durată – posibil ani de zile – asupra corpului uman”, a declarat Van Oosterhout. „Este clar că până și expunerea de scurtă durată – zile sau săptămâni – sau de durată medie – săptămâni sau luni – la microgravitație are deja unele efecte, în mare parte reversibile, asupra corpului uman. Aceasta este o sarcină clară pentru domeniul medicinei spațiale”.