Prima pagină Istorie

Anul fără vară. Top 5 cele mai BIZARE dezastrele naturale care au provocat zeci de mii de morţi. Două dintre ele au afectat întreaga lume

Oana Bujor 12.26.2016 | ● Vizualizări: 7585

Printre cutremurele mortale, uraganele sau schimbările meteorologice există şi fenomene ale naturii ciudate care au rămas cunoscute în istorie.

Mai jos vă prezentăm cinci mari dezastre naturale bizare care au intrat în istorie:

Anul fără vară

Sursa: Wikimedia

În aprilie 1815, vulcanul Tambora din Indonezia a erupt. Suflul a ucis zeci de mii de oameni din Asia sud-estică şi a propulsat în atmosferă un nor de cenuşă. În timp ce norul s-a propagat pe cer, a blocat razele soarelui, provocând temperaturi foarte scăzute, precum şi alte fenomene meteorologice puternice. În urma erupţiei, au apărut secete şi inundaţi care au dat naştere unei noi tulpini a holerei care a ucis milioane de oameni. În Europa, au avut loc ploi persistente şi frig puternic care au dus la foamete şi tulburări civile la scară largă. În Statele Unite ale Americii, în luna iunie au fost ninsori  abundente care au ucis culturile şi au declanşat un colaps economic.

Schimbările meteorologice au avut efecte secundare neobişnuite. Unii au crescut preţul furajelor pentru animale, în special pentru cai, fapt ce l-a insiprat pe Karl Drais să construiască prima versiune a bicicletei. În Elveţia, vremea urâtă şi ploaia constantă au forţat-o pe autoarea Mary Shelley să creeze romanul horror ,,Frankenstein''.

Evenimentul Carrington 1859

Sursa: Wikimedia

Exploziile solare sunt provocate când energi magnetică de pe suprafaţa Soarelui este eliberată sub forma exploziilor de radiaţii şi a particulelor încărcate. Exploziile rezultate sunt echivalentul forţei de explozie a milioane de bombe de hidrogen, iar vânturile solare au abilitatea de a face ravagii asupra atmosferei Pământului.

Acelaşi fenomen  s-a produs şi la sfârşitul lunii august 1859, când planeta a fost bombardată de furtuni solare . Evenimentul ,,Carrington'' a fost denumit după astronomul britanic Richard Carrington. Lumina produsă de furtunile solare a fost atât de puternică încât martorii au spus că ,,pot citi cu uşurinţă'' noaptea.

Deşi spectacolul de lumini a fost impresionant, tulburările geomagnetice au distrus sistemul de telegraf de pe glob. Atmosfera era atât de încărcată cu energie electrică în unele zone încât tehnicienii puteau deconecta bateriile telegrafelor şi acestea încă funcţionau. Furtuna solară din 1859 a trecut după câtva zile, dar experţii susţin că prezenţa unui astfel de eveniment în zilele noastre ar putea distruge mare parte din sistemul de telecomunicaţii.

,,Anul lăcustelor''

Sursa: Kansas Historical Society

La sfârşitul secolului XIX, lăcustele care distrugeau culturile erau un fenomen comun în zona Americii, dar cea mai puternică invazie  fost cea din 1874. O primăvară uscată şi aridă a constituit mediul propice pentru ca lăcustele să-şi depună ouăle în număr mult mai mare. Miliarde de lăcuste au eclozat şi au început să se împrăştie în Nebraska, Kansas, Dakota, Iowa şi alte state. Martorii afirmă că lăcustele veneau sub formă de nori care blocau lumina soarelui pentru câteva ore.  Acestea au devorat culturi întregi precum şi hainele de pe oameni. 

Oamenii au încercat să ardă insectele aşa că au aruncat în aer cu praf de puşcă, însă nu a avut niciun efect. Culturi de milioane de dolari au fost distruse în anul  cunoscut cu denumirea de ,,Anul lăcustelor''. 

Vălul de praf din 536 d.Hr

Sursa: Flirck

La mijlocul secolului al XI-lea, un nor de praf a apărut pe întregul glob diminuând lumina solară şi provocând scăderea temperaturilor pentru mai mulţi ani.  Iarna lungă a fost urmată de secetă, iar culturile au fost distruse, ceea ce a dus la o foamete mondială. În ciuda efectelor, cercetătorii încă nu ştiu ce a provocat răcirea Pământului în anul 536. O teorie are la bază faptul că o erupţie masivă a propulsat cenuşă în atmosferă, care a blocat razele solare.  Alţii cercetători susţin că fenomenul ar fi fost provocat de trecerea cometei Halley pe lângă Pământ. Posibil o bucată desprinsă din ea ar fi provocat un nor de resturi.

Marele smog din 1952

Sursa: Wkipedia

Nu toate dezastrele sunt integral create de natură. În decembrie 1952, poluarea creată de oamenii din Londra a format un strat de smog foarte gros care a durat patru zile şi a făcut ravagii asupra calităţii aerului. Decât să se disperseze în atmosferă, precum în mod normal, norii de fum de cărbune şi de la fabrici s-a adunat peste oraş. Smogul a redus vizibilitatea în unele locuri şi la 0%. Oamenii mureau de sufocare sau se îmbolnăveau de bronşită, pneumonie şi alte probleme respiratorii. Aproximativ 4.000 de persoane au murit până când vântul a reuşit să îndepărteze smogul, alte sute de oameni au murit în săptămânile şi lunile ce au urmat.  În 1956, guvernul britanic a introdus  Actul Aerului Curat, care a interzis emisiile de fum de cărbune în anumite zone.

Sursa: History

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: