Prima pagină Istorie

În timpul asediului Leningradului, un bărbat a murit de foame pentru a salva omenirea

Ana-Maria Iosif 12.24.2016 | ● Vizualizări: 3190
Sursa: RIA Novosti     + zoom
Galerie foto (1)

În luna septembrie a anului 1941, atunci când forţele germane au început să asedieze Leningradul, iar 2 milioane de rezidenţi ai oraşului nu au mai avut acces la resursele de mâncare, un grup de oameni a preferat să se înfometeze până la moarte pentru ca ceilalţi să poată supravieţui.

În aceste momente, cercetătorii şi muncitorii de la Institutul pentru Industria Plantelor s-au ascuns în buncărul aceste instituţii. Au încercat să salveze viitorul umanităţii, sacrificându-se. Au trebuit să protejeze cea mai mare colecţie de seminţe din lume, atât împotriva cetăţenilor sovietici înfometaţi, cât şi împotriva germanilor. Din cauza faptului că asediul a durat 900 de zile, unul dintre aceşti bărbaţi curajoşi a murit de foame, dar, chiar şi în această situaţie, niciunul dintre ceilalţi bărbaţi nu s-au atins de acele seminţe.

Bărbatul care trebuia să fie responsabil pentru protejarea acestor seminţe, Nikolay Vavilov, un genetician rus, a fost lăsat să moară de foame în timpul prizonieratului, în Saratov. Vavilov a călătorit în 5 continente pentru a studia ecosistemul global al mâncării şi visa la un viitor, utopic ce-i drept, în care noile practici agricole, alături de ştiinţă, pot crea, împreună, super plante care pot creşte în orice mediu şi, astfel, foametea să nu mai apară. Vavilov dorea ca producţia fermelor să crească, pentru ca foametea din Rusia să fie eliminată şi a devenit un opozant al savantului preferat al lui Stalin, ucrainianul Trofim Lysenko. Colectivizarea înteprinsă de Stalin a redus producţia agricolă, dar Stalin îl considera pe Vavilov vinovat pentru apariţia foametei, pentru că acesta a recoltat cele mai bune exemplare ale plantelor.

În anul 1943, când germanii încă se mai aflau în Leningrad, câţiva dintre savanţii din jurul lui Vavilov au intrat din nou în buncărul său secret din Leningrad şi s-au înfometat, toate acestea doar pentru a proteja cele 370.000 de exemplare de seminţe rare.

Acum, Vavilov este considerat un exemplu pentru mulţi savanţi, iar ideile sale i-au inspirat pe foarte mulţi cercetători din acest domeniu.

Sursa: In.rbth

Citeşte şi:

Pericolul care ameninţă omenirea. În următorii 30 de ani aproape toate recoltele ar putea fi distruse

Holodomor – genocidul necunoscut al ucrainienilor

Creşterea populaţiei umane va provoca o foamete generalizată