Arheologii au descoperit pâine mai veche cu 4.000 de ani decât începutul agriculturii

Descoperirea sugerează că producţia pâinii bazată pe cereale sălbatice ar fi încurajat vânători-culegătorii să cultive cereale, astfel contribuind la revoluţia din perioada neolitică ce a adus agricultura, scrie Phys.

O echipă de cercetători de la Universitatea Copenhaga şi de la Universitatea Cambridge au analizat resturi carbonizate de pâine dintr-un sit vechi de 14.400 de ani, cunoscut ca Shubayqa 1, localizat în Deşertul Negru în nord-estul Iordaniei.

• Un râs îngropat alături de patru câini, datând din Epoca Romană, îi nedumerește pe arheologi
• Nicolae Iorga, istoricul savant care s-a lăsat angrenat în manevrele lui Carol al II-lea

Rezultatele, publicate pe 16 iulie în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, furnizează prima dovadă empirică a producţiei de pâine.

„Prezenţa a sute de rămăşiţe de mâncare carbonizată în locurile în care se făcea focul din Shubayqa 1 este o descoperire excepţională şi ne poate oferi şansa să înţelegem practicile alimentare ale oamenilor de acum 14.000 de de ani. Cele 24 de rămăşiţe analizate în acest studiu arată că ascendenţii cerealelor cultivate astăzi erau preparate şi gătite. Rămăşiţele sunt foarte similare cu lipiile identificate în mai multe situri neolitice şi romane din Europa şi Turcia. Acum ştim că produsele asemănătoare pâinii erau produse cu mult înaintea începerii agriculturii”, a precizat Amaia Arranz Otaegui de la Universitatea din Copenhaga, primul autor al studiului.

Rămăşiţele au fost analizate cu ajutorul microscopiei electronice la Universitatea College London de către doctoranda Lara Gonzales Carratero. „Identificarea pâinii şi a altor produse pe bază de cereale în arheologie nu este directă. A fost o tendinţă de a simplifica clasificarea fără să o testezi în funcţie de un criteriu de identificare. Am stabilit un nou set de criterii pentru a identifica lipia, aluatul şi terci de ovăz în înregistrările arheologice. Folosind microscopul electronic am identificat microstructurile şi particulele pentru fiecare rămăşiţă”, a precizat Gonzales Carratero.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Mituri desfiinţate despre pâine. De ce ne recomandă cercetătorii să consumăm acest aliment?

Descoperire impresionantă făcută de arheologi în judeţul Neamţ. Are o vechime de 23.000 de ani şi este unică

Descoperire bizară realizată de arheologi într-un cimitir medieval izolat. ”Nu am mai întâlnit aşa ceva până acum”

Descoperire importantă în România: un sit arheologic de acum 5.200 de ani