Descoperire surprinzătoare în Egipt. 30 de sarcofage cu mumii, neatinse de jefuitorii de morminte

Într-o descoperire unică în necropola Asasif, din apropierea oraşului Luxor, arheologii au scos la suprafaţă 30 de sarcofage care datează din perioada celei de a XXII-a dinastii a Egiptului Antic. Arheologii au explicat faptul că aceste sarcofage se află într-o stare de conservare foarte bună şi că nu au căzut pradă jefuitorilor de morminte, notează The History Blog.

Arheologii care au săpat în situl arheologic al necropolei Asasif au explicat că cele 30 de sarcofage au fost descoperite la o adâncime de aproximativ un metru, acestea fiind dispuse în două rânduri. De asemenea, mediul umed în care au stat în ultimii 3.000 de ani a asigurat condiţiile ideale de conservare a culorilor de pe sarcofage şi a mumiilor din interior.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

Analiza iniţială a sarcofagelor a relevat că sarcofagele aparţineau unei singure familii, arheologii teoretizând că membrii acesteia serveau drept preoţi pentru zeităţile principale din Teba, numele antic al Luxorului.

Sarcofagele recuperate de către arheologi se află într-o stare bună de conservare, prezentând o mulţime de decoraţiuni: figuri umane, zeităţi, animale şi motive florale. Oamenii de ştiinţă au atras atenţia asupra unui aspect interesant: sarcofagele nu se află într-un mormânt, ele fiind direct îngropate în sol. Ele au fost descoperite sub solul de sub o stâncă pentru a preveni distrugerea mumiilor de către jefuitorii de morminte.

Credit foto: Ministerul Egiptean al Antichităţilor

„Este prima ascunzătoare mare de sarcofage descoperită vreodată de la sfârşitul secolului al XIX-lea”, a explicat Ministrul Antichităţilor. Au mai fost făcute tre descoperiri asemănătoare, dar realizate de către echipe de arheologi occidentali: una în complexul Deir al-Bahari (1881), una în mormântul faraonului Amenhotep al II-lea (1898) şi cealaltă în Bab al-Gusus (1891).

Citeşte şi: