Home » Istorie » Cercetătorii au desluşit misterul din jurul ”hobbitului” hominid din Indonezia care a provocat controverse

Cercetătorii au desluşit misterul din jurul ”hobbitului” hominid din Indonezia care a provocat controverse

11.11.2019
Cercetătorii au desluşit misterul din jurul ''hobbitului'' hominid din Indonezia care a provocat controverse
În 2003, cercetătorii au descoperit rămăşiţele unui hominid care au dus la identificarea unei noi specii umane.

În anul 2003, cercetătorii au identificat în peştera Liang Bua de pe insula Flores din Indonezia rămăşiţele unui hominid care măsura puţin peste un metru. Aceste rămăşiţe au fost catalogate drept LB1, dar în timp au primit numele de „Hobbitul”, după personajele create de J.R.R. Tolkien în „Stăpânul Inelelor”. Spre deosebire de personajele fantastice, aceste rămăşiţe s-au aflat în mijlocul unor controverse ştiinţifice: unii cercetători erau de părere că aparţineau unei specii nou-descoperite de oameni: Homo floresiensis, în timp ce tabăra opusă teoretiza că era vorba doar despre un Homo sapiens anormal. Descoperirea unui alt schelet asemănător a invalidat argumentele celei de a doua tabere şi a oferit o serie de explicaţii legate de cum a putut evolua o specie atât de mică de oameni, notează Fox News.

Primul schelet de Homo floresiensis, pe care oamenii de ştiinţă l-au descoperit, aparţine unei femei care a murit în jurul vârstei de 30 de ani, iar studiile efectuate pe acesta şi în arealul de viaţă au relevat că această specie umană a dispărut în urmă cu 60.000 de ani, fiind contemporană, pentru o perioadă, cu Homo sapiens. Statura relativ mică, în comparaţie cu oamenii moderni, ridică o serie de întrebări legate de linia evolutivă a acestei specii. 

Cercetătorii sunt de părere că statura acestor „hobbiţi” reprezintă o adaptare la condiţiile de mediu de pe insulă, după cum explică  José Alexandre Felizola Diniz-Filho de la Universitatea Federală Goias din Brazilia. Acest cercetător, împreună cu echipa sa, pleacă de la teoria formulată de către biologul J. Bristol Foster în anul 1964, care stipluează faptul că, atunci când animalele mari se mută pe o insulă, ceea ce am numi un ecosistem mai mult sau mai puţin închis, acestea vor evolua mai repede, generaţiile care le urmează având mărimi tot mai reduse.

În cazul organismelor mari, ocuparea unui ecosistem precum o insulă implică lipsa competiţiei pentru resursele necesare supravieţuirii, situaţie în care mărimea nu mai este utilă. În aceste condiţii, „atenţia” procesului de evoluţie trece de la producerea unor indivizi care pot să concureze cu alte specii spre producerea unui număr cât mai mare de indivizi. „Dacă o nişte animale sunt capabile să supravieţuiască pe o insulă, sunt şanse mari ca acestea să devină o specie dominantă şi cu o competiţie atât de mică din partea altor specii care să le deranjeze, principalul lor obiectivul va fi producerea mai multor urmaşi”, a explicat PasqualeRaia, paleontolog, de la Universitatea Federico II din Italia „Întrucât indivizii mici se reproduc mai rapid şi cei mai mici dintre urmaşii lor vor avea mai mulţi descendenţi, procesul accelerează cu fiecare generaţie ”.

Pentru a afla cum Homo floresiensis a putut să ajungă să aibă o statură atât de mică, cercetărorii au realizat o serie de simulări computerizate în care au fost realizat o serie de combinaţii dintre factorii de mediu şi cei biologici. În cadrul acestor simulări, Homo florensis reprezintă rezultatul acestei evoluţii accelerate, punctul de pornire fiind reprezentat de către Homo erectus. „La un moment dat, în urmă cu aproximativ un milion de ani, câţiva indivizi Homo erectus ajung pe insula Flores şi încep să trăiască şi să se reproducă acolo. Generaţie după generaţie, cea mai mică dintre aceşti colonizatori, produc, în medie, un pic mai mulţi descendenţi decât fraţii lor, procesul repetându-se cu fiecare generaţie”, explică dr. Raia.

Studiul a fost publicat în jurnalul Biology Letters.

Citeşte şi:

Homo floresiensis – fosila care nu ar trebui sa existe

Misterul identităţii „hobbitului” a fost descifrat de oamenii de ştiinţă

Pentru prima dată putem vedea cum arăta omul hobbit

Cele mai noi articole
Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia
Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia
Antenele de satelit Starlink ale lui Elon Musk, „un adevărat magnet” pentru pisici
Antenele de satelit Starlink ale lui Elon Musk, „un adevărat magnet” pentru pisici
Mercedes a dezvăluit o mașină electrică ce ar putea să depăşească bariera de 1.000 km autonomie
Mercedes a dezvăluit o mașină electrică ce ar putea să depăşească bariera de 1.000 km autonomie
Când va fi gata vaccinul-plasture împotriva Covid-19 dezvoltat de elvețieni
Când va fi gata vaccinul-plasture împotriva Covid-19 dezvoltat de elvețieni
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Noul inamic al narvalului
Noul inamic al narvalului
Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea: A folosit cu adevărat zmeul și cheia?
Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea: A folosit cu adevărat zmeul și cheia?
Este Muntele Everest într-adevăr cel mai înalt de pe Pământ?
Este Muntele Everest într-adevăr cel mai înalt de pe Pământ?
20 de ani de monede și bancnote euro. Avantaje, dezavantaje şi absurdităţi
20 de ani de monede și bancnote euro. Avantaje, dezavantaje şi absurdităţi
Apple este prima companie de 3 trilioane de dolari din lume
Apple este prima companie de 3 trilioane de dolari din lume
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
Misiuni spațiale de neratat în 2022: Ce planuri au NASA, SpaceX și Blue Origin?
Misiuni spațiale de neratat în 2022: Ce planuri au NASA, SpaceX și Blue Origin?
Cai putere – de ce încă mai folosim această unitate de măsură?
Cai putere – de ce încă mai folosim această unitate de măsură?
Simțul nostru al mirosului este un sistem de avertizare surprinzător de rapid în caz de pericol
Simțul nostru al mirosului este un sistem de avertizare surprinzător de rapid în caz de pericol
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că l-a ucis
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că ...
Elon Musk critică Metaversul, spune că Neuralink e mai bun. „Nu înțeleg. Sau hai să spunem că nu înțeleg încă”
Elon Musk critică Metaversul, spune că Neuralink e mai bun. „Nu înțeleg. Sau hai să spunem că nu înțeleg încă”