Restaurarea sitului arheologic Pompeii a dus la descoperirea unor noi comori

În timpul procesului de restaurare, mai mulţi specialişti s-au ocupat de consolidarea zidurilor, repararea structurilor pe cale să se dărâme şi de curăţarea unor zone din situl Pompeii.

Noi descoperiri au fost făcute în zonele cu ruine care nu au fost explorate de arheologi în epoca modernă şi din care, de-a lungul secolelor, au fost sustrase bijuterii şi artefacte.

• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”
• 165 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la…

În luna octombrie, o frescă în culori vii, ce prezintă un gladiator victorios şi rivalul acestuia plin de sânge, a fost descoperită într-o clădire ce a funcţionat ca tavernă şi a adăpostit luptători şi prostituate.

În 2018, a fost descoperită o inscripţie care dovedeşte că oraşul de lângă Napoli a fost distrus după 17 octombrie 79 e.n., şi nu pe 24 august aşa cum se credea anterior, potrivit Mediafax.

Şi este posibil ca descoperirile să nu se oprească aici, potrivit directorului general al sitului, Massimo Osanna, citat de sciencealert.com. Acesta a spus că, de fapt, restaurarea nu se va încheia niciodată, pentru că, fiind un oraş în ruină, situl trebuie să fie administrat cu atenţie.

Lucrările de restaurare au costat 105 milioane de euro şi au fost acoperite majoritar de Uniunea Europeană. Proiectul a fost iniţiat după de UNESCO a avertizat, în 2013, că ar putea elimina situl din lista patrimoniului mondial, după ce mai multe structuri s-au dărâmat, din cauza unei proaste administrări şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile.

O uriaşă erupţie a Muntelui Vezuviu a distrus vechiul oraş roman Pompeii în urmă cu 2.000 de ani, acoperind totul cu cenuşă vulcanică. Sedimentele au ajutat la conservarea multor clădiri aproape în starea lor originală, dar şi a victimelor umane.