Procesul lui Galileo. Modelul heliocentric în fața dogmei religioase

Teoria heliocentrică promovată de către Galileo intra în conflict cu modelul promovat de către Biserica Catolică.

Galileo Galilei este una dintre cele mai importante figuri ale științei moderne prin munca depusă de acesta în vederea demonstrării validității modelului heliocentric de către Nicolaus Copernicus. De asemenea, acesta este un exponent important al metodei științifice actuale: urmărire dovezilor indiferent de părtinirile proprii. Această filozofie a științei a fost cea care, în anul 1633, l-a adus în fața Inchiziției, notează History.

• Un războinic medieval îngropat cu tot arme și scut a fost descoperit în Germania
• O limbă indo-europeană necunoscută a fost descoperită în Turcia

Deși din punct de vedere matematic și teoretic, teoria propusă de către Nicolaus Copernicus și ulterior Galileo Galilei se lovea de un dușman redutabil: Biserica Catolică. Aceasta avea de partea sa puterea politică, autoritate divină și secole de tradiție scolastică veche de secole puse în slujba demonstrării geocentrismului, propus de către gânditorii epocii clasice: Pitagora, Platon sau Aristotel.

Teologii specializați în astronomie argumentau că Pământul reprezintă centrul Universului și că toate celelalte corpuri cerești se învârt în jurul acestuia. Acești cercetători ai Bisericii citau din Biblie, cu precădere Cartea lui Iosua, în Dumnezeu oprește Soarele deasupra orașului Gibeon și nu rotația Pământului.

Ancheta Inchiziției

În anul 1632, Galileo publică Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii, în care compară cele geocentrismul și heliocentrismul și care este, în cele din urmă, un atac la adresa celor care susțin primul sistem.  Răspunsul Bisericii este rapid și în data 12 aprilie 1633, inchizitorul-șef, Vincenzo Maculano lansează o investigație și îl cheamă în judecată pe Galileo.

Procesul lui Galileo a avut loc în trei sesiuni: 12 aprile, 30 aprilie și 10 mai 1633, sentința fiind pronunțată în data de 22 iunie. În cadrul primei sesiuni, Inchiziția a prezentat avertismentele pe care Galileo le primise cu 17 înainte și care îi cereau să renunțe la teza lui Copernic. Istoricii sunt de părere că acest document a fost important în cadrul procesului, deși în cartea sa, Galileo prezentase argumente care sprijineau ambele sisteme și, formal, susținea că este imposibil de spus care are dreptate.

Pledoaria

Pentru a se apăra, Galileo a apelat chiar la avertismentul pe care acuzatorul său l-a prezentat și a explicat că: „Domnul cardinal Bellarmino (n.r teologul-șef al Sfântului Oficiu) mi-a spus că, din moment ce opinia lui Copernic, luată în mod absolut era contrară Sfintei Scripturi, nu putea fi adoptată și apărată, dar poate fi folosită ca supoziție”.

O comisie specială a analizat textul Dialogului și a concluzionat că Galileo a încălcat interdicția de a adopta, a preda sau apăra tezele lui Copernicus. În cadrul procesului omul de știință a admis că în anumite părți ale cărții sale a prezentat argumente în favoarea heliocentrismului.

Apărarea lui Galileo a fost că aceste argumente au fost susținute cu prea multă tărie față de cum ar fi trebuit să procedeze și că aceste excese pot fi puse pe seama „ambiției zadarnică și ignoranței”. În plus, pentru a se asigura că nu este condamnat la moarte se oferă să aducă modificări cărții sale în funcție de recomandările făcute de către instanță. De asemenea, a pledat pentru clemență date fiind vârsta și infirmitățile sale.

Sentința: renunțarea la munca de-o viață

În data de 22 iunie 1633, Galileo a fost găsit suspect de erezie și forțat să  își abandoneze opiniile heliocentriste și să renunțe, public, la activitatea sa științifică depusă de-a lungul întregii vieți.

Dintr-o perspectivă juridică, decizia Bisericii Catolice se dovedește a fi luată în limitele autorității sale, Galileo făcându-se vinovat de încălcarea avertismentului din 1616, în care i se cere să renunțe la heliocentrism. De asemenea, omul de știință s-a dovedit a fi vinovat de publicarea unei cărți care nu dezvăluia emiterea unui astfel de avertisment.

În cele din urmă, Galileo Galilei a mai fost condamnat la arest la domiciliu și i s-a interzis să mai publice vreo lucrare pentru tot restul vieții sale.

Citește și:

Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că l-a ucis
O scrisoare veche de peste 400 de ani dezvăluie modul în care Galileo a încercat să păcălească Inchiziţia
A scăpat de arderea pe rug, însă a fost ţinut în arest la domiciliu până la finele vieţii, pentru OBRĂZNICIA de a prezenta o realitate
Furat în secolul XVIII, degetul lui Galileo Galilei poate fi admirat în cadrul Museo Galileo