Prima pagină Istorie

Biografia şi descoperirile lui Nicolaus Copernic, unul dintre cele mai importante personaje din istoria ştiinţei

Alexandru Voiculescu 04.07.2018 | ● Vizualizări: 1201
Credit: Wikimedia Commons     + zoom
Galerie foto (1)

La începutul secolului al XVI-lea, când aproape toţi oamenii credeau că Pământul este în centrul universului, naturalistul de origine poloneză Nicolaus Copernic a propus teoria heliocentrică, conform căreia Soarele se află în centru, iar planetele gravitează în jurul acestuia.

Alţi astronomi au contribuit la teoria lui Copernic, inclusiv Galileo Galiei, ilustrând, cu mult înaintea emergenţei erei tehnologice care să ne permită observaţii mai precise şi mai detaliate, o imagine a lumii care a persistat.

Educaţia

Copernic s-a născut pe 19 februarie 1473 în Warmia, Polonia. Mikolaj Kopernik, după numele său slav, a călătorit în Italia la vârsta de 18 ani pentru a urma studii de drept şi reguli ale Bisericii Catolice. Totuşi, petrecea majoritatea timpului studiind matematica şi astronomia, scrie Space.



În timp ce urma cursurile la Bologna, a trăit şi a lucrat cu profesorul de astronomie Domenico Maria de Novara, ajutându-l pe acesta din urmă la studiile sale.

Când s-a întors în Polonia pentru a-şi urma slujba oficială, cea de reprezentant al legii Bisericii Catolice, după terminarea studiilor, camera sa a fost într-unul dintre turnurile care înconjura oraşul Warmia. Turnul a devenit un observator, oferindu-i ample oportunităţi pentru a studia, în timpul liber, cerul nopţii.

Un nou model

Pe timpul lui Copernic, mulţi credeau că Pământul este în centrul universului. Soarele, stelele şi planetele orbitau în jurul Terrei.

Una dintre marile probleme cu acest model era aceea că, în anumite situaţii, planetele s-ar deplasa invers. Astronomii au numit acest fenomen mişcare retrogradă. Pentru a rezolva problema, modelul se folosea de una dintre teoriile matematicianului şi astronomului grec Ptolemeu. În imaginea lumii au fost astfel încorporate un număr de cercuri în alte cercuri în traiectoria unei planete. Unele dintre ele aveau nevoie de şapte cercuri concentrice, ceea ce făcea ca modelul să devină prea complex pentru a fi natural.

În 1514, Copernic a distribuit un manuscris prietenilor săi în care propunea o altă imagine a lumii. Este vorba de teoria heliocentrică, cu Soarele în mijloc şi cu planetele care orbitează steaua. De asemenea, a sugerat că rotaţia Pământului era responsabilă pentru răsărit şi apus, pentru mişcarea stelelor şi pentru ciclurile sezoniere. Astfel, a rezolvat şi problema mişcării retrograde a planetelor pe cerul nopţii.

Copernic a terminat primul său manuscris în 1532, intitulat De Revolutionibus Orbium Coelestium (Despre mişcările de revoluţie ale Sferelor Cereşti). Acesta este primul document care descrie sistemul solar şi traiectoriile planetelor în jurul Soarelui.

Acesta a fost publicat abia în 1943, la două luni înainte de moartea sa. A dedicat cartea sa, într-un mod diplomatic, Papei Paul al III-lea. Biserica nu a condamnat imediat cartea, probabil pentru că era adăugată o notă în care se spunea că nu conta dacă teoria era adevărată sau nu, scopul era să îi ajute pe astronomi în calculele lor. Eventual, Biserica a interzis lucrarea în 1616.

Totuşi, Biserica Catolică nu a fost singura instituţie religioasă creştină care a condamnat cartea. Când De Revolutionibus Orbium Coelestium a fost publicată în 1543, liderul religios Martin Luther şi-a exprimat opoziţia împotriva modelului heliocentric.

Copernic a murit la 24 mai 1543 de infarct, la vârsta de 70 de ani. A fost îngropat în Catedrala Frombork din Polonia, într-un mormânt nemarcat. Rămăşiţele sale aveau să fie găsite abia în 2005.

Găsirea rămăşiţelor

În 2008, cercetătorii au anunţat că un craniu găsit la Catedrala Frombork era într-adevăr al astronomului.

În 2010, rămăşiţele sale au fost binecuvântate de unul dintre cei mai mari clerici ai Bisericii Catolice din Polonia şi au fost reîngropate. De data aceasta, piatra funerară era un bloc de granit negru decorat cu un model al sistemului solar.  Mormântul marchează atât contribuţia sa la ştiinţă, cât şi cea de legiuitor al Bisericii.

„Înmormântarea de astăzi are o valoare simbolică a reconcilierii dintre ştiinţă şi credinţă”, a precizat Jacek Jezierski, un episcop local care a încurajat căutarea rămăşiţelor lui copernic. „Ştiinţa şi credinţa pot fi reconciliate”.

Mormântul nemarcat nu era o pedeapsă pentru erezie, pentru că, aşa cum apare mai sus, a murit cu mult înainte de a fi considerat eretic. La vremea morţii lui, pentru Biserică şi pentru lume în general, Copernic nu era un om important.

Rafinarea teoriei

Modelul heliocentric elaborat de Copernic era într-o formă brută. La detalii, au lucrat mai mulţi astronomi din secolul al XVII-lea. Spre exemplu, Johannes Kepler a determinat că orbitele era elipsoidale şi nu cercuri perfecte, aşa cum credea Copernic.

A durat astfel 100 de ani pentru ca modelul copernican al lumii să fie luat în serios. Atunci când Galileo Galilei a susţinut în 1623 că Pământul se învârte în jurul Soarelui, a fost pus sub arest la domiciliu.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

A fost descoperit mormantul lui Nicolaus Copernic

Se împlinesc 474 de ani de la moartea omului care ne-a învăţat că Pământul se învârte în jurul Soarelui

Un exemplar original din tratatul lui Copernic privind sistemul solar, descoperit în mod miraculos

Vaticanul va gazdui o expozitie dedicata lui Galilei