„Autostrăzile pierdute ale Arabiei antice”. Descoperire spectaculoasă făcută de arheologi

Drumurile din deșertul Arabiei antice ar fi fost cândva pavate cu cei morți. În ceea ce este acum Arabia Saudită, arheologii au descoperit o rețea impresionantă de autostrăzi pierdute, marcate cu morminte umane, care fac legătura între oaze.

Cu mii de ani în urmă, aceste drumuri ar fi condus beduinii și animalele lor la sursele de apă, ghidându-i prin „bulevardele strămoșilor”.

• Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur

„Bulevardele funerare erau rețele de autostrăzi importante la acea vreme care arată cum că populațiile din peninsula araba din urmă cu 4.500 de ani erau mult mai sociale și conectate economic între ele decât s-a crezut inițial”, a explicat arheologul Matthew Dalton de la Universitatea Australiei de Vest.

Încăperi funerare fortificate cu piatră precum cele descoperite în Arabia Saudită sunt destul de răspândite în peninsulă, însă în nord-vest sunt mult mai concentrate.

„O densitate incredibilă de monumente funerare preistorice”

În ultimul deceniu, imaginile prin satelit au dezvăluit o regiune presărată cu mii de structuri, fie însoțind drumurile antice prin deșert sau indicând spre acestea. Cu cât un drum se aproprie mai mult de oază, cu atât mai concentrate devin structurile.

Folosind imaginile prin satelit și investigații la sol, arheologii au identificat „o densitate incredibilă de monumente funerare preistorice” care nu au echivalent nicăieri în lume.

Într-o regiune, cunoscută drept Khaybar, cercetătorii au numărat aproape 10.000 de structuri funerare, iar cele mai multe erau situate în apropiere de surse de apă permanente.

„Aceste oaze, în special Khaybar, prezintă unele dintre cele mai dense concentrații de monumente funerare cunoscute în lume”, a spus Dalton.

„Ar fi posibilă traversarea unei distanțe de aproape 530 de kilometri”

„Numărul de morminte din Epoca Bronzului construite în jur sugerează că populațiile începuseră deja să colonizeze într-un mod mai permanent aceste locuri favorabile la acea vreme”, a adăugat arheologul, citat de Science Alert.

Atunci când au analizat oazele individuale, cercetătorii au identificat o rețea de drumuri mai mici care radiază spre exterior. Aceștia suspectează că au fost folosite cel mai probabil pentru deplasarea turmelor de animale în anotimpurile cu mai multe precipitații.

În timpul secetei, însă, drumurile pe raze mai lungi erau probabil mai utile. Astfel, beduinii antici traversau zone mai vaste în căutare de teritorii și clime mai bune.

„Într-adevăr, urmând doar rețelele de bulevarde funerare identificate, ar fi posibilă traversarea unei distanțe de aproape 530 de kilometri”, au conchis arheologii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Una dintre cele mai mari case tribale din Scandinavia, descoperită în apropiere de o celebră navă funerară vikingă

Alhambra, palatul și fortăreața cu pietre funerare musulmane în ziduri

Pergamentul „Cartea morților”, lung de patru metri, descoperit într-un puț funerar din Egipt

Zeci de sarcofage vechi și un templu funerar, descoperite în necropola egipteană Saqqara