Home » Istorie » Pergamentul „Cartea morților”, lung de patru metri, descoperit într-un puț funerar din Egipt

Pergamentul „Cartea morților”, lung de patru metri, descoperit într-un puț funerar din Egipt

Pergament din Cartea Mortilor, descoperit la Saqqara/ Credit Foto: Ministerul Egiptean al Antichitatilor
Publicat: 23.01.2021

Un templu funerar al reginei Nearit (Neit) a fost descoperit recent în vechiul cimitir egiptean Saqqara, lângă piramida soțului ei, faraonul Teti, care a condus Egiptul din jurul anului 2323 î.e.n. până în 2291 î.e.n.

Construit din piatră, templul are trei depozite din cărămidă pe latura dinspre sud-est, unde erau aduse ofrande reginei și soțului ei, faraonul Teti.

În apropierea piramidei, echipa de arheologi egipteni a găsit o serie de puțuri de înmormântare care conțin rămășițele oamenilor care au trăit în timpul dinastiilor 18 și 19 din Egipt (1550 î.e.n. – 1186 î.e.n.), potrivit anunțului făcut de Ministerul Egiptean al Antichităţilor.

Aceste înmormântări au făcut probabil parte dintr-un cult de închinare dedicat lui Teti, creat după moartea faraonului. Cultul pare să fi rămas activ mai mult o mie de ani, oamenii dorind să fie îngropați în apropierea piramidei faraonului.

Dovadă sunt cele peste 50 de sicrie din lemn, descoperite până acum în 52 de puțuri funerare, împreună cu o gamă variată de obiecte.

Cartea morților, descoperită în necropola Saqqara

Unul dintre cele mai fascinante obiecte descoperite în puțurile de înmormântare din necropola Saqqara este un papirus de 4 metri lungime care conține capitolul 17 din „Cartea morților”, un manuscris pe care vechii egipteni îl foloseau pentru a ghida decedatul prin viața de apoi. Pe el este scris numele proprietarului papirusului, Pwkhaef. Același nume a fost găsit și pe unul dintre sarcofagele din lemn și pe patru figurine funerare (shabti) menite să-l slujească pe decedat în viața de apoi.

Deși oamenii de știință analizează în prezent textul, alte copii ale Capitolului 17 din Cartea Morților conțin o serie de întrebări și răspunsuri, o foaie cu „ponturi” pentru oamenii care încearcă să navigheze în viața de apoi, notează Live Science. Rămâne de văzut dacă noua copie a Capitolului 17 are același format de întrebări și răspunsuri.

Stela din calcar

În interiorul puțurilor funerare, echipa de arheologi condusă de egiptologul Zahi Hawass a descoperit și o stelă care aparținea unui bărbat pe nume Khaptah, care a fost identificat ca supraveghetorul carului militar al faraonului, și al soției acestuia, Mwtemwia.

Partea de sus a stelei înfățișează cuplul care îi aduce omagiu lui Osiris, zeul egiptean al vieții de apoi, al lumii de dincolo și al morților, în timp ce partea inferioară arată cuplul așezat pe scaune cu șase dintre copiii lor în față. Cele trei fiice ale lor sunt așezate și miros flori de lotus, în timp ce cei trei fii sunt în picioare.

Arheologii nu sunt siguri pe care faraon l-a servit Khaptah. Este posibil să fi fost Ramses al II-lea (care a domnit din 1279 î.Hr. până în 1213 î.Hr.), un faraon cunoscut pentru campaniile sale militare care au extins imperiul Egiptului până în nordul Siriei.

O inscripție de pe stelă arată că doi dintre copiii lui Khaptah poartă numele membrilor familiei lui Ramses al II-lea. Una dintre fiicele lui Khaptah se numește Nefertari (același nume pe care l-a avut prima soție a lui Ramses al II-lea), în timp ce un alt fiu se numea Khaemweset (la fel ca unul dintre fiii celebrului faraon).

Jocuri de societate și mumii

În puțurile de înmormântare de lângă piramida faraonului Teti au mai fost descoperite un topor din bronz, jocuri de societate, statui ale lui Osiris și mai multe mumii, inclusiv a unei femei care pare să fi suferit de febră mediteraneană familială, o tulburare genetică care provoacă febră recurentă și inflamație a abdomenului, articulațiilor și plămânilor.

Un altar dedicat lui Anubis, zeul cimitirului, a fost de asemenea descoperit lângă puțurile funerare, precum și statui ale zeului.

Vă recomandăm să citiți și:

Descoperiri neașteptate în interiorul a două artefacte din Egiptul Antic

10 lucruri despre Egiptul Antic pe care toţi ar trebui să le ştie

Povestea lui Hatshepsut, femeia care a devenit faraon în Egiptul antic

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase