Home » Istorie » Stejarii străvechi dezvăluie secretele climei din ultimii 4.500 de ani. Cum era vremea în Epoca Bronzului?

Stejarii străvechi dezvăluie secretele climei din ultimii 4.500 de ani. Cum era vremea în Epoca Bronzului?

Stejarii străvechi dezvăluie secretele climei din ultimii 4.500 de ani. Cum era vremea în Epoca Bronzului?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 30.04.2022

Cercetătorii vor putea în curând să reconstituie climatul din nord-vestul Europei, inclusiv al Regatului Unit, din ultimii 4500 de ani, și să dateze cu precizie clădirile și obiectele din lemn, analizând chimia stejarilor vechi.

Totul ar putea fi posibil cu ajutorul unui nou proiect condus de Swansea, care tocmai a fost selectat pentru o finanțare europeană de 3 milioane de euro.

Analiza inelelor arborilor este o tehnică științifică consacrată pentru înțelegerea trecutului. Inelele arborilor pot fi examinate în copaci vii sau morți sau în obiecte din lemn, de la grinzile unei case, la scândurile unei nave.

Lățimea inelelor indică cât de mult au crescut copacii într-un anumit an, ceea ce nu numai că ne informează despre climatul din trecut, dar ne permite și să datăm cu o precizie extraordinară structurile și obiectele din lemn din antichitate.

Cum arăta clima în urmă cu 4.500 de ani?

Cu toate acestea, această abordare nu funcționează întotdeauna bine în regiuni precum Regatul Unit și nord-vestul Europei, unde clima este blândă și limitează creșterea copacilor. Acest lucru face ca datarea să fie o provocare.

Potrivit HeritageDaily, echipa QUERCUS va examina eșantioane de stejar vechi, atât istorice, cât și vii care acoperă ultimii 4500 de ani. Stejarii sunt deosebit de utili deoarece sunt răspândiți în întreaga regiune de studiu, trăiesc mult timp și rămășițele lor sunt frecvent găsite în arhivele arheologice.

Principala inovație constă în faptul că echipa va analiza chimia lemnului și nu doar lățimea inelelor. Ei vor examina izotopii stabili (neradioactivi) ai elementelor fundamentale: carbon, oxigen și hidrogen.

Izotopii de carbon din copaci indică schimbările în asimilarea carbonului pentru un anumit an, care, în Marea Britanie, este legată de cantitatea de soare din timpul verii.

Indicii despre climatul din Epoca Bronzului

Izotopii de oxigen și de hidrogen înregistrează informații despre apa utilizată de arbore, ceea ce oferă date despre cantitatea de precipitații din timpul verii și schimbările în circulația atmosferică la scară largă.

Aceste dovezi din semnătura chimică a lemnului vor permite cercetătorilor să dateze trecutul și să reconstituie clima de-a lungul timpului.

În mod esențial, spre deosebire de lățimea inelelor, aceste semnale izotopice sunt la fel de fiabile și în cazul arborilor din zonele în care creșterea nu este puternic limitată de climă.

Proiectul va aplica, de asemenea, aceste metode pentru a răspunde unor întrebări arheologice de lungă durată, legate de climă și cronologie la nivel mondial.

Copacii și stresul ecologic

Echipa, condusă de profesorul Neil Loader de la Departamentul de Geografie de la Universitatea Swansea, include oameni de știință de la Școala de Arheologie a Universității din Oxford. Aceștia vor lucra în parteneriat cu o echipă de experți, inclusiv cu reprezentanți ai grupurilor indigene din Europa, Noua Zeelandă și SUA.

„Izotopii stabili din inelele copacilor sunt purtători de semnale climatice puternice și pot fi utilizați pentru a reconstitui clima din trecut, chiar și atunci când copacii nu creșteau în condiții de stres ecologic”, a declarat profesorul Neil Loader de la Universitatea din Swansea, care conduce proiectul QUERCUS.

„Cu ajutorul acestei noi tehnici, proiectul QUERCUS va dezvolta primele cronologii izotopice ale inelelor de arbori, care se vor extinde cu 4 500 de ani în urmă, până în Epoca Bronzului. Scopul nostru este de a înțelege mai bine climatul din trecut. Capacitatea noastră de a data artefacte din lemn și cherestea din antichitate va fi îmbunătățită semnificativ”, a concluzionat acesta.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Schimbările climatice vor produce „o reorganizare dramatică a vieții pe Pământ”

Google prezintă realitatea crudă a schimbărilor climatice de Ziua Pământului 2022

Râurile montane, indicatori ai schimbărilor climatice

„Arborele vieții” ar putea contribui la încetinirea schimbărilor climatice

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cercetătorii au identificat o substanță care ar cauza Alzheimer
Cercetătorii au identificat o substanță care ar cauza Alzheimer
Test de cultură generală. Ce înseamnă etichetele de pe fructe?
Test de cultură generală. Ce înseamnă etichetele de pe fructe?
NASA caută oameni care să „călătorească” pe Marte. Ce presupune misiunea?
NASA caută oameni care să „călătorească” pe Marte. Ce presupune misiunea?
Un studiu dezvăluie „paradoxul cremei de protecție solară”. Ce recomandă specialiștii?
Un studiu dezvăluie „paradoxul cremei de protecție solară”. Ce recomandă specialiștii?
O terapie bizară, prin care oamenii sunt îngropați de vii, a luat amploare în Rusia
O terapie bizară, prin care oamenii sunt îngropați de vii, a luat amploare în Rusia
Uniunea Europeană a majorat puternic importurile de gaze naturale din Rusia
Uniunea Europeană a majorat puternic importurile de gaze naturale din Rusia
40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european
40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european
Care este orașul din lume în care este ilegal să mori?
Care este orașul din lume în care este ilegal să mori?
Una dintre cele mai iubite brânzeturi din lume, în pericol din cauza valurilor de căldură
Una dintre cele mai iubite brânzeturi din lume, în pericol din cauza valurilor de căldură
Republica Moldova primește 120 de milioane de euro de la Uniunea Europeană
Republica Moldova primește 120 de milioane de euro de la Uniunea Europeană
Emmanuel Macron avertizează țările europene că strategiile militare separate sunt o „absurditate”
Emmanuel Macron avertizează țările europene că strategiile militare separate sunt o „absurditate”
Rocile străvechi dezvăluie elementul care a influențat masiv Pământul în urmă cu 3,1 miliarde de ani
Rocile străvechi dezvăluie elementul care a influențat masiv Pământul în urmă cu 3,1 miliarde de ani
Pentru prima dată, cercetătorii au văzut cum s-a „născut” o bucată din scoarța oceanică a Pământului
Pentru prima dată, cercetătorii au văzut cum s-a „născut” o bucată din scoarța oceanică a Pământului
Un super-prădător din Africa stârnește mai multă frică decât „regele junglei”
Un super-prădător din Africa stârnește mai multă frică decât „regele junglei”
Un nasture găsit pe un câmp s-a dovedit a fi o monedă rară din timpul ultimului rege viking al Norvegiei
Un nasture găsit pe un câmp s-a dovedit a fi o monedă rară din timpul ultimului rege viking al Norvegiei
Poate sunetul să reducă stresul? Cum începe industria auto să folosească neuroștiința pentru experiențe de călătorie mai relaxante
Poate sunetul să reducă stresul? Cum începe industria auto să folosească neuroștiința pentru experiențe de călătorie ...
Oamenii de știință au descoperit cheia pentru prevenirea unei extincții în masă
Oamenii de știință au descoperit cheia pentru prevenirea unei extincții în masă
Cele mai reci stele din galaxie ar putea fi, de fapt, megastructuri extraterestre
Cele mai reci stele din galaxie ar putea fi, de fapt, megastructuri extraterestre