Secolul al XVII-lea și poveștile sale teribile. De ce credeau oamenii că se apropie sfârșitul lumii?

Moartea Neagră din anii 1300 ar fi fost o perioadă incontestabil de dificilă pentru a trăi, anul 563 d.Hr. a fost destul de cumplit, iar prima jumătate a secolului XX a cunoscut, de asemenea, o parte întunecată.

Cu toate acestea, atunci când ne gândim la vremuri teribile din trecut, secolul al XVII-lea este adesea subapreciat. Bogăția a înflorit pentru unii și lumea a devenit din ce în ce mai conectată, dar a fost în același timp o perioadă plină de războaie, tulburări politice, inflație și haosul schimbărilor climatice.

• O descoperire unică, veche de 9.500 de ani, dezvăluie o perspectivă rară asupra ritualurilor străvechi
• Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian

Istoricii numesc adesea această perioadă „Criza generală”, o eră definită de conflicte și instabilitate generalizată care s-a desfășurat de la începutul secolului al XVII-lea până la începutul secolului al XVIII-lea, mai ales în Europa, dar și în părți semnificative din Asia.

În plus, se crede că a fost ultima dată când populația umană globală a scăzut semnificativ. Principalul motor al acestui declin a fost numărul incredibil de mare de războaie care au avut loc în anii 1600: Războiul civil englez, războaiele civile din Franța, Războiul de optzeci de ani, Războiul franco-spaniol, Primul război anglo-olandez și prăbușirea dinastiei Ming din China, pentru a numi doar câteva dintre acestea.

„Criza generală”, o eră definită de conflicte și instabilitate

Cireașa de pe tort a fost Războiul de Treizeci de Ani (1618-1648), unul dintre cele mai distructive războaie din istoria Europei, care a fost responsabil pentru 8 milioane de morți.

Ca orice eveniment istoric, nu poate fi explicat pur și simplu printr-un singur factor, iar cercetătorii au dezbătut sursa crizei timp de decenii. Cu toate acestea, este clar că o mare parte a tulburărilor poate fi legată de Mica Epocă Glaciară care a avut loc în această perioadă.

Potrivit NASA, această perioadă ciudat de rece a durat între 1550 și 1850 d.Hr. în Europa, America de Nord și Asia, primul vârf de temperatură înregistrându-se chiar la mijlocul secolului al XVII-lea. Cauza Micii Epoci Glaciare nu este cunoscută cu certitudine, dar una dintre cele mai sigure explicații spune că activitatea vulcanică crescută din jurul acestei epoci a jucat un rol proeminent.

Pentru ca acest secol să fie și mai complicat, vremea a fost îngrozitoare, iar temperaturile din multe părți ale Europei de Vest s-au răcit cu 2°C, scrie IFL Science.

O perioadă plină de războaie

Începând din 1608, era atât de frig în Londra încât pe Tamisa se organizau „Târguri de îngheț”, unde localnicii construiau piețe, se jucau și petreceau pe râul înghețat. Până în secolul al XIX-lea, marile înghețuri de pe râul Tamisa au început să devină mai puțin frecvente, iar în prezent, acestea se întâmplă rar.

Un studiu din 2011 susținea că Mica Epocă Glaciară a avut un impact drastic asupra producției agricole. La rândul său, acest lucru a dus la penurie de alimente, tulburări economice, populații furioase în întreaga Europă – și, în cele din urmă, o mulțime de războaie, rebeliuni și revolte.

Comparând datele climatice cu alte variabile – inclusiv mărimea populației, războaiele, tulburările sociale, producția agricolă, prețurile cerealelor și salariile – cercetătorii au ajuns la concluzia că, de fapt, Criza Generală a fost legată cauzal de răcirea globală între 1560 și 1660.

Este clar că oamenii din secolul al XVII-lea erau conștienți de cât de sumbră a fost epoca lor. „Dintre toate întâmplările ciudate, dezastre și rebeliuni, nu a existat niciodată ceva mai rău decât acest lucru”, indica un document din 1641 din China. „Aceasta pare a fi una dintre epocile în care fiecare națiune este dată peste cap, ceea ce îi face pe unii dintre marii oameni să suspecteze că ne apropiem de sfârșitul lumii”,  explica doi ani mai târziu, un pamflet din Spania.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum a dus Moartea Neagră la apariția Renașterii italiene

”Moartea Neagră” nu a fost răspândită în Europa de rozătoare. Specialiştii au descoperit principalii vinovaţi

Animalul care a răspândit Moartea Neagră: o nouă teorie contrazice toate convingerile precedente

„Moartea neagră” revine: un oraş de 30.000 de persoane a fost izolat complet după ce un bărbat a murit de ciumă bubonică