Arculata, pâinea care a supraviețuit dezastrului din Pompeii

O descoperire a arheologilor care lucrau în situl fostului oraș Pompeii a uimit experții culinari. Cercetătorii au identificat o bucată de pâine carbonizată, dar totuși cu forma intactă: arculata.

Această pâine de dimensiuni reduse, în formă de inel, a ridicat multe semne de întrebare, însă un arheolog gastronomic a încercat să găsească răspunsuri: Farell Monaco s-a întors în timp și a documentat bucătăria vechiului Pompeii, pentru a reproduce, la rândul ei, rețeta.

• Arhitectul francez care a „nenorocit” prin „restaurare” Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, Biserica Mănăstirii Curtea…
• „Primul ministru care după Unire a mers în Transilvania”

Farell Monaco, de profesie brutar și arheolog gastronomic, studiază de șapte ani cultura antică a pâinii, iar o bună parte din această perioadă a fost dedicată bucății de pâine descoperite în Pompeii.

Cum a fost descoperită în Pompeii pâinea în formă de inel?

„Foarte probabil aceste inele mici de pâine, care erau vândute de comercianții ambulanți. Din punct de vedere arheologic, ele au fost ignorate, însă eu am decis să aflu cum au fost create, cum erau folosite, ce denumire li s-a dat și ce gust aveau”, a spus Farell Monaco.

Cu mulți ani înainte de descoperirea Brutăriei lui Modestus (excavată în 1846), în septembrie 1821, o echipă de arheologi italieni începeau o zi obișnuită de lucrări la situl Pompeii. La un moment dat, ei au descoperit o bottega (un butic), unde se afla ceva și mai uimitor: o bucată de pâine mică, în formă de inel, alături de câteva castane, smochine uscate și prune. Deși era carbonizată, pâinea era, totuși, intactă.

După ce a început documentarea, ei au încadrat-o în categoria ciambella – un nume general atribuit produselor făinoase cu formă inelară: pâine, patiserie și biscuiți. Ciambella este în vocabularul gastronomic din Italia încă din perioada Renașterii, termenul fiind inclus și în cărțile de bucate ale vremii.

Pâinica măsoară un diametru de aproximativ șapte centimetri și era, cel mai probabil, făcută din grâu dur sau din făină albă obișnuită. Pe lângă aceste atribute, produsul reflectă rolul important pe care îl avea în viața de zi cu zi a romanilor. Totodată, este posibil ca ea să fie și strămoșul unor sortimente de pâine pe care le vedem și astăzi.

Cum se face pâinea „arculata”?

„Faptul că inelul a fost excavat alături de un număr mic de smochine, castane și prune uscate ne arată că ele ar fi putut fi cumpărate de la unul dintre vânzătorii ambulanți sau de la brutăria din vecinătate. La urma urmei, magazinul unde pâinica a fost găsită era localizat pe o stradă secundară, pe care se mai aflau și alte magazine alimentare”, a mai spus Farell Monaco, potrivit BBC.

Specialista a reprodus rețeta acestei pâini, numită arculata. Aluatul din care este făcută este dospit, așa că întâi, acesta trebuie frământat cu făină, apă și drojdie uscată. Ulterior, se pune deoparte până când drojdia se activează și aluatul își dublează cantitatea. După aluatul capătă forme de inele, se bagă la cuptor pentru 20 sau 25 de minute. La final, ele se servesc cu smochine uscate, prune sau castane, exact așa cum le mâncau și locuitorii din Pompeii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Casa Vettii, numită și „Capela Sixtină” din Pompeii, redeschisă pentru public

Istoria explozivă a „bărbatului de la Pompeii care se masturba” chiar în timpul erupției vulcanului Vezuviu

Broască țestoasă gestantă, veche de 2.000 de ani, descoperită la Pompeii. Rămășițele îi surprind pe arheologi

Spot, robotul patruped de la Boston Dynamics, patrulează Parcul Arheologic Pompeii