Home » Istorie » ADN-ul viral antic din genomul uman, legat de scleroza multiplă și scleroza laterală amiotrofică

ADN-ul viral antic din genomul uman, legat de scleroza multiplă și scleroza laterală amiotrofică

Publicat: 28.10.2024

O nouă cercetare a King’s College din Londra a dezvăluit o legătură între ADN-ul viral străvechi încorporat în genomul uman și riscul genetic pentru două boli majore care afectează sistemul nervos central.

Studiul, realizat de cercetători de la King’s College London și Northwell Health, s-a axat pe retrovirusurile endogene umane (HERV) – remanențe ale infecțiilor retrovirale străvechi care sunt acum caracteristici fixe în ADN-ul nostru.

Folosind o tehnică genomică de ultimă oră, echipa a identificat semnături specifice de expresie HERV legate de scleroza multiplă și scleroza laterală amiotrofică (cunoscută și sub numele de boala neuronilor motori). Aceste constatări sugerează că elementele virale din ADN-ul nostru pot juca un rol în dezvoltarea acestor boli neurodegenerative.

Bolile neurodegenerative se caracterizează prin degenerarea progresivă și pierderea neuronilor, ceea ce duce la deteriorarea structurii și a funcției sistemului nervos.

Scleroza multiplă este una dintre cele mai frecvente boli neurodegenerative care afectează adulții tineri, peste 150 000 de persoane din Regatul Unit trăind cu această afecțiune pe tot parcursul vieții. Scleroza laterală amiotrofică este mai puțin frecventă, cu aproximativ 5.000 de cazuri în Regatul Unit, și este asociată cu un prognostic mai sever.

Două boli majore care afectează sistemul nervos central

Publicat în Brain, Behavior, and Immunity, studiul marchează un progres important în înțelegerea arhitecturii genetice complexe a bolilor neurodegenerative. În timp ce studiile anterioare au sugerat o legătură între HERV-uri și aceste afecțiuni, acesta este printre primele care indică HERV-uri specifice care sunt asociate cu susceptibilitatea la boală, scrie EurekAlert.

„Descoperirile noastre oferă dovezi solide că secvențele virale specifice din genomul nostru contribuie la riscul de boli neurodegenerative”, a declarat Dr. Rodrigo R. R. Duarte, coautor principal al studiului și cercetător la Institutul de Psihiatrie, Psihologie (IoPPN), King’s College London.

„Aceste secvențe nu sunt doar fosile statice derivate din infecții virale antice – ele trebuie să influențeze activ funcția creierului în moduri pe care abia începem să le înțelegem.”

Cercetătorii au analizat datele provenite de la sute de mostre de creier pentru a cartografia relația dintre expresia HERV și factorii de risc genetic pentru patru boli neurodegenerative: Boala Parkinson, boala Alzheimer, scleroza laterală amiotrofică și scleroza multiplă. Ei au identificat o semnătură HERV robustă pe un cromozom, asociată cu scleroza laterală amiotrofică și o alta pe un alt cromozom, asociată cu scleroza multiplă.

Tratamente care ar putea atenua impactul bolilor neurodegenerative

Aceste secvențe virale par a fi implicate în adeziunea celulară homofilică – un proces esențial pentru comunicarea dintre celulele din creier.

Nu au fost observate semnături robuste pentru boala Alzheimer și boala Parkinson, deși autorii subliniază că studiile mai ample ar putea descoperi asociații noi în viitor.

Pe măsură ce povara globală a bolilor neurodegenerative continuă să crească – cu peste 50 de milioane de persoane afectate în prezent la nivel mondial, un număr care se estimează că se va tripla până în 2050 – aceste informații oferă o direcție promițătoare pentru cercetarea viitoare și dezvoltarea tratamentului.

Această descoperire deschide noi posibilități pentru intervențiile terapeutice care vizează HERV-urile. Prin înțelegerea mai bună a modului în care aceste elemente virale determină boala, cercetătorii speră că acest lucru ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente noi care ar putea atenua impactul bolilor neurodegenerative.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O analiză ADN a dezvăluit o surpriză despre marele explorator Cristofor Columb

Analizele ADN arată ce ar fi cauzat colapsul populației de fermieri din Epoca de Piatră

Autismul este legat de ADN-ul pe care strămoșii noștri l-au moștenit de la neanderthalieni

Rosalind Franklin, eroina neștiută a revoluției ADN

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică