O fosilă veche de 225 de milioane de ani dezvăluie secretele străvechi ale vânătorii

Cercetătorii de la Virginia Tech (SUA) au descoperit un pește de acum 225 de milioane de ani, al cărui maxilar lung, plin de dinți, seamănă izbitor cu cel al știucilor sau peștilor-ac, deși a evoluat cu milioane de ani înainte și dintr-o linie evolutivă complet diferită.

Fosila, identificată ca Saurichthys justicias, aparține unui grup dispărut de pești cu înotătoare radiate. Acest prădător din era triasică și-a dezvoltat maxilarele ascuțite și alungite independent de speciile moderne care folosesc o strategie de vânătoare similară.

• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești
• Sfârşitul monarhiei în România. În ce condiţii a avut loc abdicarea regelui Mihai I

„Aceeași problemă evolutivă este rezolvată în același mod. Te transformi într-o săgeată și îți transformi maxilarele într-o capcană pentru pești”, explică Jack Stack, autorul principal al studiului.

Echipa lui Stack a analizat fosila colectată dintr-un depozit sedimentar din vestul Texasului, într-o fostă albie de râu din apropierea actualului oraș Justiceburg, cunoscută pentru conservarea rămășițelor fosilizate de pești.

„Era o băltoacă plină de noroi și animale moarte, pești morți”, a spus Stack.

Cum ar putea reacționa fauna acvatică de astăzi la schimbările climatice?

Fosila a fost descoperită prin spălarea sedimentelor și examinarea atentă sub microscop. După identificarea osului maxilar, cercetătorul Stricklin a condus un studiu detaliat folosind scanare micro-CT pentru a vizualiza structura internă în 3D, scrie InterestingEngineering.

Modelul 3D a arătat că exemplarul era un prădător hidrodinamic, lung de aproximativ 30 cm, cu maxilare înguste și dinți ascuțiți – asemănător cu prădători moderni care vânează prin ambuscadă, cum sunt știucile – deși Saurichthys justicias aparține unei linii evolutive diferite a peștilor cu înotătoare radiate.

Peștii cu înotătoare radiate reprezintă astăzi mai mult de jumătate dintre speciile de vertebrate de pe Pământ, incluzând peștii aurii, tonul și bibanul.

Istoria peștelui oferă perspective esențiale asupra ecosistemelor

Astfel de descoperiri ajută cercetătorii să înțeleagă adaptările membrilor antici ai acestui grup divers și motivele pentru care anumite trăsături, cum ar fi corpul în formă de torpilă și maxilarele pline de dinți, au evoluat în mod repetat de-a lungul istoriei.

Istoria peștelui oferă perspective esențiale asupra ecosistemelor din perioada triasică și asupra întrebărilor persistente privind evoluția și schimbările de mediu.

Cercetătorii speră ca înțelegerea modului în care peștii din trecut s-au adaptat la condiții în schimbare, să îi ajute să prevadă mai bine cum ar putea reacționa fauna acvatică de astăzi la schimbările climatice și ale ecosistemelor.

Studiul a fost publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O fosilă veche de 2,6 milioane de ani din Japonia a dezvăluit o specie „extrem de rară”

Descoperire excepțională în nord-estul Chinei! Ce s-a găsit într-o fosilă veche de 125 de milioane de ani

Cercetătorii au descoperit o fosilă rară de pește, veche de 15 milioane de ani, cu stomacul intact

Fără precedent: Fosila unui vultur, veche de 30.000 de ani și cu penele intacte, găsită în Italia