Dovezi ale canibalismului, vechi de 18.000 de ani, au fost descoperite într-o peșteră din Polonia

O echipă internațională de cercetători a descoperit dovezi concludente pentru un fenomen cel puțin înfiorător: oamenii de acum 18.000 de ani practicau canibalismul.

Studiul a oferit perspective noi și valoroase asupra practicilor funerare și rituale din această perioadă a istoriei umane antice.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Înțelegerea felului în care vânătorii-culegători din Europa Paleoliticului Superior percepeau moartea este oarecum limitată, din cauza rarității ansamblurilor lor în dovezile arheologice. Cu toate acestea, câteva exemple bine conservate ne-au ajutat să înțelegem cum funcționau activitățile funerare și ritualurile.

Au fost recuperate rămășițe scheletice, iar în unele cazuri poziția corpurilor poate fi analizată pentru a extrage informații. În anumite contexte, corpurile au fost acoperite cu ocru și înconjurate de obiecte funerare, dar uneori anumite oase lipsesc – ceea ce se credea a fi rezultatul activității animalelor necrofage. Alternativ, este posibil ca unele oase să fi fost colectate de oameni ca potențiale relicve.

Dezbaterile academice sunt împărțite în interpretarea acestor semne clare de „modificări induse de om” în rămășițele din acea perioadă. O parte a dezbaterii susține că urmele de tăiere de pe oase ar putea fi dovezi ale curățării oaselor la momentul morții. Pe de altă parte, alții consideră că aceste activități sunt semne că, de fapt, carnea era pregătită pentru consum.

Această dezbatere se desfășura în mediul academic de ceva vreme, dar un nou studiu a adăugat greutate interpretării legate de pregătirea cărnii pentru consum, scrie IFLScience.

Noi perspective asupra practicilor funerare

În cadrul studiului, o echipă internațională de cercetători a analizat oase umane descoperite în Peștera Maszycha din Polonia – un sit descoperit pentru prima dată în secolul al XIX-lea, care a conținut diverse unelte din piatră, precum și rămășițe de animale și de oameni.

În anii 1990, cercetătorii au sugerat că, de fapt, craniile găsite în ansamblurile de la Peștera Maszycha prezentau dovezi ale canibalismului. Ulterior, această ipoteză a fost respinsă, argumentându-se că nu prezentau urme de dinți și nici semne de modificări.

Niciuna dintre analizele anterioare nu a folosit tehnici moderne, ceea ce face ca noul studiu să fie deosebit de relevant. Acum, cercetătorii au reexaminat datele anterioare și au adăugat noi dovezi în dezbatere, readucând canibalismul pe agenda interpretărilor.

Conform unei declarații traduse de la Institutul Catalan de Paleoecologie Umană și Evoluție Socială, cercetătorii au examinat 63 de fragmente osoase umane – „inclusiv cranii și oase lungi ale membrelor” – folosind tehnici avansate de microscopie 3D. Această abordare le-a permis să identifice urme produse deliberat de om, spre deosebire de cele generate de procese naturale.

Dovezi clare ale canibalismului uman

Printre dovezi se numără urme de tăiere și fracturi care corespund pregătirii cărnii pentru consum. De exemplu, există semne clare ale îndepărtării „pachetelor musculare, a creierului și a măduvei.”

Echipa de cercetători consideră că, de fapt, corpurile au fost procesate pentru a fi consumate la scurt timp după deces, pentru a preveni descompunerea. În special, craniul prezintă tăieturi care indică îndepărtarea scalpului și a țesuturilor moi, în timp ce fracturile osoase provin din încercări de a extrage creierul – o sursă bogată de nutrienți. Totodată, oasele humerusului și ale femurului prezintă fracturi precise, menite să acceseze măduva, o altă sursă de grăsimi și calorii.

În ansamblu, dovezile arată o manipulare sistematică a acestor rămășițe umane pentru consum, în care cei care le consumau prioritizau părțile cele mai nutritive.

Este posibil ca aceste practici canibalice să fi fost legate de tensiunile în creștere generate de expansiunile demografice care au avut loc după Ultimul Maxim Glaciar. Un număr mai mare de oameni ar fi putut conduce la o competiție mai intensă pentru hrană, generând mai multe conflicte și, în final, acte de canibalism.

În prezent, în Europa există cinci situri din această perioadă care demonstrează dovezi clare ale canibalismului uman.

Lucrarea a fost publicată în Scientific Reports.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cu mult timp în urmă, canibalismul era la ordinea zilei, arată un studiu

Canibalism cosmic. O stea moartă, surprinsă în timp ce sfâșie violent un întreg sistem planetar

A fost descoperit cel mai vechi caz de canibalism din lume. Când a avut loc?

Povestea canibalismului și dovezile răzbunării lui Hernán Cortés în cucerirea Mexicului, scoase la iveală