Matriarhatul este complet pierdut? Ce ne spune știința despre rolul femeilor în preistorie

De secole, circulă ideea că, într-un trecut îndepărtat, femeile ar fi avut un statut egal sau chiar superior bărbaților, iar omenirea ar fi trăit atunci în armonie și pace, până când patriarhatul a schimbat totul. Totuși, ultimele cercetări indică o altfel de situație: diversitatea relațiilor de gen, nu dominația unui sex asupra celuilalt, a fost regula în preistorie.

Conceptul de „epocă a matriarhatului” urmată de „epoca patriarhatului” își are originea în secolul al XIX-lea, în teoria marxistă. Friedrich Engels credea că egalitatea dintre sexe a dispărut odată cu apariția agriculturii, acum aproximativ 10.000 de ani, când bogăția a început să se acumuleze și să fie moștenită pe linie masculină. Alte teorii, precum cea a arheologului lituanian Marija Gimbutas, susțineau că societățile europene centrate pe femei au fost înlocuite acum 5.000 de ani de nomazi războinici din stepele eurasiatice.

• Disensiuni între doi ambasadori „aliați” acreditați la București: „Are o doză extrem de mare de vanitate”
• În pragul Primului Război Mondial: confruntări, rivalități și sfere de influență

Revoluția ADN-ului antic rescrie istoria

Odată cu posibilitatea de a extrage ADN din oase străvechi, cercetătorii pot acum determina sexul indivizilor și relațiile dintre ei. Rezultatele arată o imagine mult mai nuanțată: matriarhatul și patriarhatul coexistau în funcție de contextul social, economic și ecologic, potrivit The Guardian.

În 2017, geneticienii americani au descoperit un grup elitist matriliniar care a trăit timp de trei secole în Chaco Canyon (SUA), iar cercetători chinezi au identificat o comunitate agricolă matriliniară de acum peste 3.000 de ani. Exemple similare apar pe toate continentele, ceea ce demonstrează că puterea feminină nu a fost o excepție, ci o variantă printre multe altele.

Totuși, statutul social ridicat al femeilor nu însemna întotdeauna și acces direct la decizie. În multe culturi matriarhale, autoritatea formală era exercitată de frații femeilor, nu de soții lor. Arheologia scoate însă la iveală indicii despre femei conducătoare și războinice din epoca bronzului, iar sursele romane descriu căpetenii tribale feminine în Britania celtică.

Primatologul Frans de Waal nota că influența indirectă, prin sfat și relații, a fost o formă de putere reală, adică un „soft power” care a existat chiar și la alte specii, înainte de Homo sapiens.

Studiile recente arată că modul de trai influențează raporturile de gen. Comunitățile tibetane tradițional matriliniare au devenit mai neutre după trecerea la o economie de piață. De asemenea, conflictele interne tind să favorizeze patriarhatul, pentru că grupurile preferă să-și păstreze fiii aproape în vremuri de luptă.

Societăți matriarhale există și astăzi, cum ar fi Mosuo din China sau Hopi din Arizona, urmașii celor din Chaco Canyon. Deși tot mai rare, ele amintesc că egalitatea de gen nu este o invenție modernă, ci o parte recurentă a istoriei umane.

Vă recomandăm să citiți și:

O nouă specie de „Megaraptor” a fost descoperită cu ultima sa masă încă în gură

Un altar vechi de 1.300 de ani al mayașilor ar ascunde un sistem necunoscut de măsurare a timpului

Unul dintre cei mai mari savanţi din istorie. A stabilit doza optimă de otravă şi spera să creeze homunculi

O specie umană uitată își îngropa morții încă de acum 120.000 de ani