La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Serbia s-a declanșat un scandal imens legat de hotărârea regelui Alexandru I de a se căsători cu amanta sa. Alegerea regelui a avut repercusiuni politice ample și i-a adus monarhului antipatia propriului popor și, în final, o moarte violentă.
În ultimii ani ai secolului al XIX-lea, Serbia trecea printr-o perioadă politică extrem de agitată.
În 1893, prințul Alexandru, care era minor la acea dată, a dat o lovitură de stat bizară împotriva regenței care asigura conducerea regatului până ce el urma să împlinească vârsta legală.
În această lovitură de stat, Alexandru a fost ajutat și sfătuit chiar de tatăl său, Milan, care abdicase în 1889 de pe tronul Serbiei. Milan a abdicat și el ca urmare a unui scandal amoros, dorea să se căsătorească cu frumoasa soție a secretarului său personal.
Modul în care Alexandru I a dat lovitura de stat împotriva regenței a fost destul de autentic: i-a invitat pe miniștrii guvernului la cină, iar apoi, în timpul unui toast, i-a informat că erau cu toții arestați și că intenționează să își aroge „puterea regală deplină”.
În tot acest timp, clădirile ministerelor importante și serviciul de telegrafie au fost ocupate de armată. A doua zi, locuitorii Belgradului s-au trezit într-un oraș împânzit cu afișe care anunțau că regele Alexandru I preluase puterea. Treptat, Alexandru I a abolit o serie de libertăți și a suspendat constituția țării.
Stilului în care Alexandru I guverna țara s-a mai suprapus și alegerea pe care monarhul a făcut-o pe plan sentimental.
Hotărârea lui Alexandru I de a se căsători cu văduva unui inginer, pe nume Draga Mašin, care nu se bucura de o prea bună reputație, a creat un adevărat scandal în Serbia, ce a lăsat adânci repercursiuni. Pe Draga Mašin a cunoscut-o în 1897, pe când aceasta era domnișoară de onoare a mamei lui. Draga era cu 10 ani mai mare decât regele și fusese căsătorită cu Svetozar Mašin, un inginer civil ceh. Draga nu era agreată de societatea din Belgrad, era considerată frigidă și era faimoasă pentru multiplele sale legături amoroase.
„În timpul unei întruniri aprinse a Consiliului de Coroană, când miniștrii au încercat în zadar să îl convingă pe rege să nu se căsătorească, ministrul de interne, Djordje Genčić, a adus un argument puternic: `Sire, nu vă puteți căsători cu ea. A fost amanta tuturor – chiar şi a mea`. Răsplata pe care ministrul a primit-o pentru candoarea sa a fost o palmă zdravănă peste obraz – ulterior, Genčić s-a alăturat conspiratorilor împotriva regelui.
Au existat întâlniri similare și cu alți înalți oficiali. În cadrul unei alte întruniri agitate a cabinetului, prim-ministrul în exercițiu a propus ca regele să fie închis în palat sau îndepărtat din țară cu forța pentru a se împiedica pecetluirea uniunii.
Atât de înverșunate au fost clasele politice împotriva reginei Draga, încât regelui i-a fost imposibil un timp să aleagă candidați potriviți pentru posturile înalte; vestea logodnei sale cu Draga a fost suficientă pentru a-i determina pe toți membrii cabinetului să demisioneze, regele fiind obligat să se mulțumească numai cu un `alai de nuntă` eclectic, format din persoane aproape necunoscute”, precizează istoricul Christopher Clark.
În ciuda acestor presiuni, Alexandru I și Draga Mašin s-au căsătorit la 23 iunie 1900, la Belgrad. Dar căsătoria a dus și la o relație tensionată cu principalul său colaborator și sfătuitor, tatăl său, Milan, cel care era și comandatul-șef al armatei și care abdicase anterior în favoarea fiului său. Milan a demisionat din funcția sa și l-a acuzat pe Alexandru I că împinge Serbia într-o prăpastie. Mai mult, l-a avertizat că: „Voi fi primul care voi aplauda acel guvern câte te va goni din țară după o asemenea nebunie din partea ta”.
„A existat un moment scurt de creștere a popularității monarhului la sfârșitul anului 1900, când anunțul făcut de la palat că regina aștepta un copil a stârnit un val de simpatie din partea poporului. Însă indignarea a fost la fel de intensă în 1901, când s-a aflat că sarcina Dragei fusese o păcăleală pentru a îmbuna opinia publică”, menționează Christopher Clark.
Până la urmă, ce doi, Alexandru I și Draga Mašin, au sfârșit într-un mod extrem de violent. Tensiunile din societate și antipatia față de cuplul regal au continuat să crească. Astfel, mai mulți ofițeri de armată, conduși de căpitanul Dragutin Dimitrijević, ce era cunoscut și sub numele de Apis, au organizat o conspirație împotriva cuplului regal, la care au aderat mai mulți politicieni sârbi.
În noaptea de 11 iunie 1903, palatul regal a fost luat cu asalt de conspiraționiști, iar regele Alexandru I și regina Draga au fost împușcați, iar apoi trupurile lor au fost mutilate și dezbrăcate.
Iubire, scandal și libertate. D.H. Lawrence, scriitorul care a schimbat sexualitatea în literatură