Scandalul de spionaj care a zguduit Austro-Ungaria

Faptul că, la începutul secolului XX, Austro-Ungaria se găsea într-o stare de dezorganizare și de degradare a instituțiilor imperiale este exemplificat cum nu poate fi mai bine de scandalul de spionaj ce a zguduit armata austro-ungară în 1913, cu doar un an de zile înainte de izbucnirea Primului Război Mondial. Însuși numele șefului Marelui Stat Major austro-ungar, Franz Conrad von Hötzendorf, a fost implicat în acest scandal.

La 18 noiembrie 1906, generalul Franz Conrad von Hötzendorf a fost numit șef al Marelui Stat Major austro-ungar.

• Cum a măsurat Eratostene circumferința Pământului cu un băț în anul 240 î.Hr.?
• Cum a instituit Ceauşescu „starea de necesitate” ca urmare a „acţiunilor irendentise”

Chiar de la numire sa în funcție, Hötzendorf și-a exprimat în dese rânduri opinia sa că Imperiul Austro-Ungar trebuie să înceapă un război preventiv împotriva „dușmanilor de moarte” ai imperiului.

Atât conducătorii politici, cât și împăratul Franz Joseph, s-au opus vizunii războinice a șefului Marelui Stat Major. Asta nu însemnă că acesta nu căutat tot felul de pretexte pentru a-i convinge pe responsabilii politici să intre într-o acțiune belicoasă.

Hötzendorf, demis din fruntea armatei, dar readus după un an

Neînțelegerile dintre Hötzendorf și împărat au continuat până în decembrie 1911. Atunci, împăratul Franz Joseph l-a demis pe Hötzendorf din fruntea Marelui Stat Major. Pretextul pentru demitere a fost un scandal amoros în care a fost implicat Hötzendorf.

Doar un an mai târziu, în contextul Primului Război Balcanic, împăratul Franz Joseph îl readuce pe Hötzendorf la conducerea Marelui Stat Major. Însă, în mai 1913, armata austro-ungară avea să fie zguduită de un imens scandal de spionaj.

„În mai 1913, s-a descoperit că Alfred Redl, colonel și fost șef al contrainformațiilor militare, dar și șeful statului-major al celei de-a Opta Armate din Praga, dezvăluia în mod sistematic informațiile secrete militare ale austriecilor celor de la St.-Petersburg, inclusiv programe complete de mobilizare, ale căror schițe rușii le trimiteau celor de la Belgrad.

Scandalul a aruncat o lumină nefavorabilă asupra competențelor lui Conrad ca administrator militar”, scrie istoricul Christopher Clark în cartea „Somnambulii. Cum a intrat Europa în război în 1914”.

Sinuciderea lui Alfred Redl

În momentul în care a izbucnit scandalul cauzat de acțiunile de spionaj efectuate de Alfred Redl, toți ochii au fost ațintiți asupra lui Hötzendorf, deoarece acesta era șeful lui direct.

„Redl era un homosexual extravagant, ale cărui legături indiscrete și costisitoare l-au transformat într-o țintă ușoară pentru șantajiștii profesioniști din serviciile secrete rusești. Cum s-a întâmplat să-i scape toate acestea lui Conrad, cel care era responsabil cu monitorizarea progresului lui Redl încă din 1906?

Mulți au observat că acesta nu era prea preocupat de acest aspect al muncii sale, deoarece îi cunoștea prea puțin pe mulți dintre cei care ocupau funcții militare înalte. Și-a reparat greșeala aranjând să se facă presiuni asupra colonelului căzut în dizgrație, care s-a sinucis într-o cameră de hotel cu un pistol care îi fusese înmânat.

Redl s-a împușcat, un deznodământ urât care l-a ofensat pe moștenitorul la tron (Franz Ferdinand, n.r.), un catolic devotat și – mai mult de-atât – a privat Statul-Major de ocazia de a-i cere acestuia un raport complet cu privire la informațiile furnizase celor de la St.-Petersburg”, menționează Christopher Clark.

Fiul lui Franz Conrad von Hötzendorf, implicat în spionaj

Sinuciderea lui Alfred Redl a fost orchestrată încât să ascundă un scandal de spionaj și mai mare, însă de această dată era implicat direct și Franz Conrad von Hötzendorf.

„S-a dovedit – menționează Christopher Clark – că printre persoanele implicate în traficul de informații secrete austriece se număra și un ofițer de origine slavă, pe numele lui Čedomil Jandrić, care era un prieten apropiat al fiului lui Conrad, Kurt. Čedomil şi Kurt fuseseră colegi de clasă la Academia Militară și ieșeau deseori împreună la un pahar sau la petreceri.

Dovezile sugerează că Jandrić, împreună cu amanta italiancă a lui Hötzendorff junior, precum și alți apropiați din cercul lor fuseseră implicați în vânzarea de informații secrete militare italienilor, pe care aceștia le-au transmis în mare parte celor de la St.-Petersburg”.

Se pare că Kurt von Hötzendorff a fost implicat direct în activitatea de spionaj pentru ruși. Această informație reiese din afirmațiile colonelului Mikhail Alekseevich Svechin, care a fost șeful informațiilor militare ruse.

„Svechin şi-a amintit ulterior că dintre agenții austrieci care furnizau Rusiei informații secrete militare făcea parte și fiul șefului Statului-major, care, se spunea, ar fi intrat pe furiș în biroul tatălui său și ar fi furat documente de planificare a războiului ca să le multiplice. (…)

Întreaga culpabilitate a lui Kurt von Hötzendorff (dacă, într-adevăr, era şi el spion) nu a fost dezvăluită imediat, însă, în timpul unei întâlniri de rang înalt prezidată de Conrad la Viena în luna mai 1913, s-a anunțat că tânărul fusese găsit vinovat de tăinuirea unor informații importante referitoare la tovarășii lui compromişi”, mai scrie Christopher Clark.

Chiar în ciuda acestui scandal de spionaj, Franz Conrad von Hötzendorf a continuat să conducă destinele Marelui Stat-major austro-ungar până la 1 martie 1917, fiind înlocuit de Arthur Arz von Straußenburg.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Constantin Brâncoveanu, prinţul aurului şi reţeaua de spioni pe care o deţinea

Casanova, spion al Epocii Luminilor. Cum și-a folosit seducția și inteligența în slujba politicii

Cum l-a protejat, fără să dorească, spionajul german pe ambasadorul francez la București în Primul Război Mondial

Helen Duncan, ultima vrăjitoare a Marii Britanii. O poveste de spionaj, secretomanie și panică guvernamentală