Ingredientele de mumificare egiptene pot fi identificate după miros. Mirosurile emanate de mumiile egiptene antice conțin indicii despre perioada și modul în care au fost îmbălsămate, arată un nou studiu.
Ingredientele de mumificare egiptene pot fi identificate după miros. Analizând emanațiile olfactive de la 19 corpuri mumificate, autorii au reușit să identifice tipurile de ingrediente folosite în balsamuri și, totodată, să stabilească epoca istorică din care provine fiecare mumie.
Mumificarea a devenit o practică răspândită în Egiptul Antic în urmă cu aproximativ 4.500 de ani, în perioada Vechiului Regat, și a continuat până în epoca romană. De-a lungul timpului, compoziția substanțelor de îmbălsămare s-a schimbat, fiind utilizate diferite uleiuri vegetale, grăsimi animale și rășini, alături de cantități variabile de ceară de albine și bitum.
Până acum, identificarea acestor ingrediente se baza pe analize chimice complexe, unele dintre ele putând deteriora ireversibil mumiile fragile. Observând însă că toate mumiile egiptene emană un „miros specific de mucegai”, cercetătorii au investigat dacă structura balsamurilor ar putea fi dedusă din compușii organici volatili eliberați în aer.
Mumiile analizate acoperă aproape întreaga istorie a Egiptului Antic, în intervalul 2000 î.Hr. – 295 d.Hr. În general, exemplarele din aceeași perioadă istorică prezentau profiluri volatile similare, reflectând evoluția tehnicilor de îmbălsămare. De exemplu, mumiile din Noul Regat, din perioada dinastiei ptolemeice și din epoca romană conțineau markeri de bitum, un ingredient derivat din petrol, absent la mumiile mai vechi. Diferențele în ceea ce privește cantitatea de ceară de albine, precum și tipurile de grăsimi și uleiuri folosite, au contribuit la variațiile de miros dintre epoci.
Chiar și fără a identifica exact fiecare ulei sau grăsime, cercetătorii au putut determina perioada istorică a unei mumii doar pe baza compușilor volatili din mirosul acesteia. Atât de clare sunt diferențele cronologice în practicile de îmbălsămare încât vârsta mumiei s-a dovedit a fi cel mai important factor care influențează profilul său volatil, notează IFL Science.
Interesul științific pentru mirosul mumiilor a crescut în ultimii ani. Un studiu anterior a descris arome „dulci”, „condimentate” și „lemnoase” emanate de aceste corpuri conservate. Potrivit autorilor cercetării actuale, analizarea compușilor volatili ar putea deveni o metodă rapidă, simplă și non-invazivă pentru a stabili vârsta unei mumii și pentru a obține informații despre tehnicile de îmbălsămare folosite.
Studiul a fost publicat în Journal of Archaeological Science.
Un mormânt „senzațional” din Epoca Vikingă i-a uimit pe arheologi
Cele mai tinere fosile de mamut găsite vreodată s-au dovedit a fi cu totul altceva
O nouă cercetare a descoperit unul dintre cele mai vechi ritualuri ale mayașilor