Acestea sunt primele dovezi că strămoșii mamiferelor depuneau ouă!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Timp de peste 180 de ani, oamenii de știință au presupus acest lucru despre mamifere, însă nu aveau dovezi fosile clare. Acum, paleontologii au găsit primele dovezi că strămoșii mamiferelor depuneau ouă.

Iată primele dovezi că strămoșii mamiferelor depuneau ouă! În urmă cu aproximativ 250 de milioane de ani, un pre-mamifer cu colți, asemănător unui porc, numit Lystrosaurus, i-a supraviețuit celei mai severe extincții din istoria Pământului, Marea Extincție din Permian.

• O specie bipedă și fără dinți este o rudă din Triasic a crocodilului
• Primul român care a ajuns în China. Mai înainte un domnitor i-a tăiat nasul

Noul studiu sugerează că această specie ar fi reușit să treacă peste acea perioadă extremă datorită faptului că depunea ouă.

Cum arată primele dovezi că strămoșii mamiferelor depuneau ouă?

Cercetătorii au analizat trei fosile de pui de Lystrosaurus, dintre care unul pare să fi murit chiar în interiorul oului. Fosila a fost descoperită în 2008 de către John Nyaphuli în regiunea Karoo din Africa de Sud, dar a putut fi studiată în detaliu abia recent, cu ajutorul tomografiei avansate realizate la European Synchrotron Radiation Facility.

Scanările 3D au arătat că puiul era ghemuit și avea maxilarul inferior nesudat, asemănător puilor de păsări sau țestoase înainte de eclozare. Acest lucru indică faptul că a murit înainte să iasă din ou. În plus, oasele sale erau prea fragile pentru a-i susține greutatea.

Deși coaja oului nu s-a păstrat, forma în care a fost găsit sugerează că Lystrosaurus depunea ouă. Cercetătorii cred că acestea erau moi, nu dure ca ouăle de dinozaur, ceea ce explică lipsa lor din fosile.

De ce această specie a supraviețuit când celelalte au dispărut?

O întrebare importantă este de ce această specie erbivoră a supraviețuit, în timp ce alte animale mai puternice au dispărut. Studiile anterioare arată că Lystrosaurus era adaptabil și posibil capabil de hibernare. Noua cercetare adaugă un alt factor: strategia de reproducere.

Se pare că Lystrosaurus depunea ouă relativ mari, mai rezistente la deshidratare în mediul arid de după extincție. Puii erau probabil bine dezvoltați la eclozare, capabili să se hrănească singuri și să crească rapid, scrie ScienceAlert.

Dimensiunea ouălor sugerează și că această specie nu își hrănea puii cu lapte, aceștia fiind susținuți de rezervele din ou înainte de eclozare. Descoperirea oferă indicii și despre originea lactației, care ar fi putut începe ca secreții ale pielii cu rol de protecție sau hidratare a ouălor.

În ansamblu, studiul indică faptul că Lystrosaurus a supraviețuit datorită dezvoltării rapide și a reproducerii timpurii, avantaje importante într-un mediu extrem.

Cercetarea a fost publicată în revista PLOS One.

Vă recomandăm să citiți și:

Singura imagine cunoscută cu o femeie romană luptând cu un animal sălbatic într-o arenă

200 de schelete au fost descoperite într-un cimitir preistoric din Deșertul Sahara

Descoperire surprinzătoare despre neanderthalieni! Ce au dezvăluit două studii?

Tezaure uriașe din Epoca Fierului descoperite în Anglia ar putea proveni de la înmormântarea unei puternice regine celte