Ce ne face dependenți de Facebook și Snapchat?

Cele două platforme atrag tipuri diferite de utilizatori, aceștia fiind interesați de anumite aspecte ale acestora.

Rețelele sociale reprezintă o parte importantă a vieților noastre, unii ajungând chiar să petreacă o mare parte din zi conectați la acestea. Dintre toate rețelele sociale, Facebook și Snapchat par a fi unele dintre cele mai folosite și care ajung chiar să dea dependență.

• Când vor deveni tehnologiile cuantice parte din viața de zi cu zi?
• De ce o pagină de pe Wikipedia a fost blocată pentru editare

Un studiu recent a încercat să afle care sunt acele caracteristici ale platformelor, dar și a interacțiunilor care au loc prin intermediul celor două care reușesc să atragă și să mențină un număr semnificativ de utilizatori.

„Atât Facebook, cât și Snapchat au caracteristici distincte care îi fac pe utilizatori să dorească să revină și să folosească aceste platforme”, a declarat Dar Meshi, expert în științe cognitive. „Ne-a interesat să măsurăm nu numai utilizarea problematică, ci și recompensele sociale specifice pe care oamenii le-ar putea căuta atunci când cele două platforme”, adaugă cercetătorul, citat de Techxplore.

Facebook versus Snapchat

În cadrul studiului au participat 427 de studenți voluntari, aceștia fiind întrebați de timpul pe care îl acordă celor două platforme, dar și dacă au avut tentative de a-și dezactiva conturile.

Cercetătorii au mai vrut să identifice satisfacția pe care voluntarii din cadrul studiului o derivă din timpul petrecut online. Această satisfacție implică interacțiuni sociale în urma cărora pot experimenta admirație, pasivitate, relații sexuale, sociabilitate și, în sfârșit, potență socială negativă.

„Am constatat că participanții au petrecut mai mult timp pe Snapchat decât pe Facebook și au demonstrat, de asemenea, o utilizare mai problematică a Snapchat-ului […] În mod surprinzător, participanții au raportat mai multe încercări de a renunța la Facebook”, explică dr. Meshi.

„În mod remarcabil, am observat o corelație între utilizarea problematică pe ambele platforme și puterea socială negativă, dorința oamenilor de a fi cruzi și de a se folosi de alții pentru câștigul personal”, declară Ofir Turel co-autor. Acesta mai adaugă faptul că participanții simțeau satisfacție din acțiuni care îi jenau sau înfuriat pe cei cu care intrau în contact.

Meshi a explicat că persoanele dependente au avut niveluri de preferință mai mari pentru recompense negative de potență socială; cu cât este mai problematică utilizarea, cu atât o persoană se va bucura de aceste interacțiuni sociale negative.

Studiul a fost publicat în  Addictive Behaviors Reports.

Citește și:

Cercul vicios al platformelor social-media: produc stres, apoi dependenţă

Efectul negativ al utilizării excesive a social media. 6 din 10 utilizatori de Facebook se simt nefericiţi când văd aceste postări

Cum se manifestă dependenţa de smartphone şi cum ne afectează creierul

Un studiu susţine că folosirea telefoanelor în timpul pauzelor nu permite creierului să se odihnească