De ce femeile trăiesc mai mult decât bărbații?

O echipă internațională de cercetători condusă de oameni de știință de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig, Germania, în colaborare cu 15 cercetători din întreaga lume, a realizat cel mai amplu studiu de până acum privind diferențele de durată de viață între sexe la mamifere și păsări.

Concluziile lor aduc o nouă perspectivă asupra uneia dintre cele mai persistente enigme ale biologiei: de ce îmbătrânesc diferit femelele și masculii.

• Când au început oamenii să mănânce carne pentru prima oară?
• De ce dinții nu sunt oase?

În aproape toate culturile și perioadele istorice, femeile trăiesc mai mult decât bărbații. Deși progresul medical și condițiile mai bune de trai au redus această diferență în unele locuri, noile descoperiri arată că originea ei este adânc înrădăcinată în evoluție și nu va dispărea complet. Tipare similare se observă și la alte animale, ceea ce sugerează că rădăcinile longevității merg mult dincolo de viața modernă.

La majoritatea mamiferelor, femelele trăiesc mai mult — de exemplu, femelele de babuini și gorile depășesc frecvent masculii ca vârstă. Dar în alte grupuri, modelul este invers. La multe păsări, reptile și insecte, masculii sunt cei mai longevivi.

O posibilă explicație, numită ipoteza sexului heterogametic, leagă diferențele de cromozomii sexuali. Femelele mamiferelor au doi cromozomi X, în timp ce masculii au un X și un Y (fiind sexul heterogametic). A avea o pereche de cromozomi X ar putea proteja femelele de mutații dăunătoare și le-ar putea prelungi viața. La păsări, sistemul este invers: femelele sunt sexul heterogametic.

Longevitatea și cromozomii

Analizând date de la peste 1.176 de specii de mamifere și păsări din grădini zoologice, cercetătorii au observat un contrast clar care susține această ipoteză. În majoritatea mamiferelor (72%), femelele trăiesc mai mult, cu o medie de 12%.

În majoritatea păsărilor (68%), masculii sunt cei care trăiesc mai mult, cu o medie de 5%. Totuși, nu toate speciile urmează această regulă. „Unele specii arată opusul tiparului așteptat”, a explicat autoarea principală, Johanna Stärk. „De exemplu, la multe păsări de pradă, femelele sunt mai mari și trăiesc mai mult decât masculii. Deci cromozomii sexuali sunt doar o parte a poveștii.”

Pe lângă genetică, strategiile reproductive joacă și ele un rol. Prin selecția sexuală, masculii dezvoltă caracteristici care sporesc succesul reproductiv, dar reduc durata vieții.

Studiul susține această idee: la mamiferele poligame, unde competiția este intensă, masculii mor mai devreme. Multe păsări sunt monogame, deci presiunea competitivă este mai mică, iar masculii trăiesc mai mult.

Strategiile reproductive joacă și ele un rol

Diferențele cele mai mici au fost observate la speciile monogame, în timp ce poligamia și dimorfismul pronunțat de mărime sunt asociate cu un avantaj mai mare pentru femele.

Și rolul parental contează. Cercetătorii au descoperit că sexul care investește mai mult în creșterea puilor tinde să trăiască mai mult. La speciile longevive, cum ar fi primatele, acest lucru este un avantaj evolutiv: femelele supraviețuiesc până când urmașii devin independenți.

O ipoteză mai veche susținea că factorii de mediu — prădătorii, bolile sau clima dură — sunt responsabili pentru diferențele de durată de viață între sexe. Pentru a testa asta, cercetătorii au analizat populații din grădini zoologice, unde riscurile sunt minime.

Chiar și în aceste condiții sigure, diferențele au persistat. Comparând datele din captivitate cu cele din sălbăticie, s-a observat că decalajul este mai mic în grădini zoologice, dar rareori dispare complet.

Dierențe înrădăcinate în evoluția noastră

Aceasta reflectă și experiența umană: îngrijirea medicală și condițiile mai bune reduc diferența de longevitate dintre bărbați și femei, dar nu o anulează.

Rezultatele arată că diferențele de durată de viață dintre sexe sunt adânc înrădăcinate în evoluție. Ele sunt modelate de selecția sexuală, de grija parentală și de factori genetici legați de determinarea sexului. Mediul poate influența cât de mare este diferența, dar nu o poate elimina complet, scrie ScienceDaily.

Aceste contraste nu sunt simple produse ale circumstanței, ele sunt înrădăcinate în istoria noastră evolutivă și probabil vor persista mult timp în viitor.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ar putea transhumanismul să ne aducă superinteligență, superlongevitate și superfericire?

Dieta pentru longevitate! Ce să mănânci ca să ajungi la 100 de ani?

Cercetătorii au identificat numărul optim de pași zilnici pentru longevitate și nu este 10.000

Învățarea automată poate prezice longevitatea unui cuplu