Un grup de cercetători a aflat de ce cobrele au dezvoltat veninul letal

Studiul cercetătorilor de la Universitatea Queensland a avut în vedere analizarea a 29 de specii de cobră, observând că veninul care distruge ţesutul a evoluat alături de comportamentul de avertizare, relatează Science Daily.

„Studiul nostru a descoperit factorii evolutivi care nu au format doar veninul cobrei, ci şi culorile ornamentale de pe gluga cobrei”, precizează Bryan Fry, autorul acestui studiu.

• Un „rechin auriu” prins în largul Americii Centrale suferă de o afecțiune rară
• Lacul din Canada care este pe cât de colorat, pe atât de urât mirositor

Aşadar, veninul a evoluat odată cu strategiile de avertizare.  Astfel, veninul cobrei a jucat şi un rol defensiv, comparativ cu restul speciilor de şerpi care au dezvoltat venin doar pentru vânat.

Studiul a avut în vedere înţelegerea mai bună a veninului extrem de toxic al cobrelor, cu scopul de a elabora strategii de apărare împotriva muşcăturilor de şerpi, ceea ce reprezintă chiar următorul pas al acestui proiect, unde Fry cu echipa sa doresc să creeze un antidot mai eficient împotriva veninului. Cercetătorul precizează că „la nivel mondial, muşcătura de şarpe este printre cele mai neglijate boli, iar producătorii de antivenin părăsesc piaţa în favoarea produselor care sunt mai ieftin de produs şi care au o cerere mai mare”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Mit sau adevăr: poate un şarpe mort să muşte şi să ucidă un om? (VIDEO)

Curaj nebunesc: cum se face curăţenie în groapa plină de cobre (VIDEO)

Burgeri de cobra – numai in Indonezia (FOTO)

Încălzirea globală ameninţă şerpii veninoşi