Şi o creatură mică poate lăsa umbre foarte mari, dovadă această descoperire despre importanţa microorganismelor din adâncul oceanelor

La adâncimi de 100 – 1.000 de metri sub suprafaţa oceanului, o zonă extrem de întunecată, oamenii de ştiinţă au găsit că mici organisme din clasa Phaeodarea consumă particule bogate în carbon care se scufundă, potrivit Phys.

Descoperirea, conform sugestiilor cercetătorilor, ar indica nevoia pentru o reevaluare a modului în care carbonul circulă prin ocean care să includă şi rolul acestor microorganisme în ciclul de carbon al Pământului.

• Lacul din Canada care este pe cât de colorat, pe atât de urât mirositor
• De ce copacii din pădurile tropicale din Panama își lungesc rădăcinile?

Descoperirile au fost publicate recent în jurnalul Limnology and Oceanography.

„Dioxidul de carbon ajunge în mod constant în ocean din atmosferă şi apoi din ocean în atmosferă din nou. La suprafaţa oceanului, acolo unde fitoplanctonul (plante microscopice din mări şi oceane) fotosintetizează, absorb dioxidul de carbon. Dar acesta trăieşte doar câteva zile sau o săptămână, astfel că fitoplanctonul rămâne la suprafaţă unde este consumat de zooplancton”, a precizat Mike Stukel, conducătorul studiului.

Pentru că zooplanctonul respiră, eliberează dioxid de carbon înapoi în suprafaţa oceanică şi în atmosferă. De obicei, dioxidul de carbon de la suprafaţa oceanului şi din atmosferă rămân la aceeaşi valoare, în echilibru.

Singurul mod prin care oceanul trece printr-o asimilare netă a dioxidului de carbon din atmosferă este atunci când carbonul organic de la suprafaţă este transportat în adâncul oceanului, de obicei sub formă de particule care se scufundă.

Dacă acestea ajung în adânc, carbonul ar fi reţinut din atmosferă timp de sute de ani. Dar, aşa cum au găsit Stukel şi echipa sa, nu este mereu cazul.

Au aflat că aceste microorganisme consumă circa 20% din toată materia organică ce se scufundă.

Deşi acesta este un studiu mic, efectuat pe o singură zonă, procesul poate fi similar în multe alte regiuni oceanice de pe glob, Înţelegerea mai bună a variabilităţii în abundenţa a acestor organisme poate ajuta savanţii să studieze mai eficient ciclurile carbonului şi variaţiile acestora.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Dioxidul de carbon eliberat de oceane a dus la sfârşirea ultimei Ere Glaciare

Dioxidul de carbon este indicatorul cheie al sănătăţii umane

Cum respira Terra: ciclul carbonului in ecosistemele terestre

Oamenii de ştiinţă au descoperit creaturi nemaiîntâlnite, ce se reproduc o dată la 10.000 de ani!