Prima pagină Natura

Organe la animale care fac ca rudele noastre necuvântătoare să aibă superputeri

Alexandru Voiculescu 08.07.2018 | ● Vizualizări: 1264
Credit: Gunilla S-Granfalk/Unsplash     + zoom
Galerie foto (1)

Natura poate crea lucruri uimitoare, care nicidecum nu se rezumă la capacitatea cognitivă a oamenilor. Animalele, cel puţin unele dintre ele, au anumite superputeri la care oamenii doar visează.

Organul vomeronazal al şarpelui

Numit şi organul lui Jacobson, acesta ajută şerpii să localizeze şi să urmărească prada la distanţe imense. Ca o imagine pentru a înţelege eficienţa, dacă omul ar avea acest organ, ne-ar ajuta să ştim unde este o anumită persoană într-un mall sau supermarket aglomerat, potrivit Listverse.

Se poate realiza prin detectarea substanţelor non-volatile (care au nevoie de contact direct pentru a fi detectate). Şerpii îşi folosesc limbile pentru a colecta aceste particule în organele vomeronazale. Limba bifurcată a şarpelui le va permite să analizeze datele colectate şi să determine în ce direcţie a mers prada.

Ochii stomatopodelor (animale asemănătoare cu creveţii)

Cu 12-21 fotoreceptori, aceştia sunt printre cei mai buni ochi din lume. Ca o comparaţie, ochiul uman are doar trei.



Aceste mici animale marine pot vedea lumină ultravioletă, iar capacităţile vizuale sunt similare cu cele ale sateliţilor spaţiali.

De ce au evoluat astfel de ochi performanţi, rămâne un mister, iar creatura marină, înrudită mai degrabă cu crabii şi homarii decât cu creveţii, are o superputere la care oamenii ajung numai cu tehnologia de ultimă oră.

Ciocul ornitorincului

Se poate spune despre ornitorinc că are un al şaselea simţ. Este vorba despre capacitatea animalului de a simţi electricitatea celorlalte fiinţe, ceea ce îl ajută la detectarea prăzii în apă. Ciocul are pori care trimit semnale electrice pentru a detecta energie, iar receptorii mecanici trimit semnale care detectează şi prezic unde se îndreaptă prada.

Sistemul circulator al caşalotului

Sistemul circulator al mamiferului marin îi permite acestuia să-şi ţină respiraţia timp de aproape două ore, deşi, proporţional vorbind, plămânii balenei nu sunt mult mai mari decât cei ai altor mamifere. Secretul constă într-un sistem circulator modificat.

Acesta are mult mai multe celule roşii (care transportă oxigenul) decât un sistem al altor mamifere. De asemenea, sub apă, pulsul scade, crescând la loc după ce se ridică la suprafaţă. Deşi în unele zone nu mai ajunge sânge proaspăt, cel extrem de bogat în celule roşii este suficient pentru a ţine ţesutul oxigenat.

Şopârla „Iisus Hristos”

O şopârlă poate merge pe apă, iar în această afirmaţie nu există nicio „picătură” de metaforă. Spre deosebire de poveste biblică în care Iisus merge pe apă, aici totul se reduce la legile fizicii. Şopârla este uşoară şi era suficientă viteză pentru a se deplasa în sprint pe apă pe o distanţă chiar şi de cinci metri. Picioarele ca de raţă prind aer în interior şi creează suficientă tensiune de suprafaţă pentru a menţine reptila deasupra apei.

„Ochii” stelei de mare

Steaua de mare Ophiocoma wendtii este o creatură cel puţin interesantă, iar capacităţile sale vizuale depăşesc chiar şi orice creaţie a omului.

Creatura nu are creier, dar poate vedea oriunde, în orice direcţie, în orice moment, pentru că este acoperită cu lentile mici şi sferice care fac ca întreg corpul să fie un ochi atotvăzător.

Celulele planarianului

Această specie de tenie are celule uimitoare. Datorită lor, corpul se poate regenera. Cercetătorii au secţionat un astfel de vierme şi a observat că fiecare secţiune a crescut într-un vierme de dimensiuni normale, complet şi intact (un fel de clonare, dar varianta pe care poţi s-o faci şi acasă).

Mai mult, reţine amintiri de pe vremea când era un singur organism.

Nu contează zona tăiată. Poţi tăia capul unui vierme şi îi va creşte altul la loc, cu tot cu creier şi sistem nervos.

Iar asta nu e tot! Planarianul poate avea mai multe capete, dacă se face o anumită tăietură; în unele cazuri, chiar şi 10.

Ficatul broaştei de pădure

Broasca de pădure (Lithobates sylvaticus sau Rana sylvatica) poate îngheţa fără să moară de hipotermie, capacitate care o face să supravieţuiască pe timpul iernii.

În loc să genereze căldură pentru a contracara frigul aşa cum fac multe animale, amfibianul îşi încetineşte metabolismul pentru a putea supravieţui, chiar şi fără energie sau oxigen.

Inimia şi aproape oricare alt organ din corp se opresc complet. Celulele individuale rămân însă în viaţă, dar nu comunică unele cu altele.

Secretul se găseşte în ficat, unde secretă glucoza care acţionează ca un antigel natural, nepermiţând organelor şi celulelor să îngheţe.

Glanda gândacului bombardier

Acest gândac îşi foloseşte posteriorul pentru a împrăştia un lichid coroziv pe inamic. Lichidul este benzochinona, fiind realizat din doi compuşi chimici. Rezultatul este astfel o reacţie chimică în care aceste lichide fierb, creând presiunea necesară pentru eliminare în jet.

Aripile bufniţei

Zborul fără zgomot al bufniţei i-a intrigat pe savanţi, iar acesta are legătură cu structura aripilor, care acoperă o suprafaţă largă. Ca rezultat, bufniţa nu trebuie să-şi fluture aripile foarte des şi îi permite să planeze vreme îndelungată.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

10 animale mult mai longevive decât oamenii

Organele-relicvă ale organismului uman: teorii şi controverse

Organe umane, crescute în porci. Reuşita oamenilor de ştiinţă din SUA a creat un scadal uriaş. ''Este un experiment macabru'' - FOTO

„Fabrica de organe umane”. Cum arată nasurile şi urechile realizate în laborator (VIDEO)