O descriere amănunţită asupra unor fosile poate scoate la iveală unul dintre cele mai mari mistere ale dinozaurilor

Sauropodele precum brontozaurii au ajuns la proporţii gigantice. Cântărind chiar şi 100 de tone, behemotul cu gât lung a fost cel mai mare animal terestru care a trăit vreodată, scrie Science Daily.

Cum au crescut atât de mari având strămoşi care erau suficient de mici pentru a fi astăzi animale de companie a rămas un mister, dar un nou studiu amănunţit asupra celor mai bine conservate specimene de sauropode din America de Nord poate rezolva enigma.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Adam Marsh, paleontolog la Petrified Forest National Park, a condus studiul care a descris anatomia dinozaurilor. Descoperirile au fost publicate pe 10 octombrie în jurnalul PLOS ONE.

Dinozaurul analizat, numit Sarahsaurus aurifontanalis, a trăit acum circa 185 de milioane de ani în timpul Jurasicului timpuriu. Poate avea indicii importante cu privire la dimensiunea sauropodelor pentru că a aparţinut grupului de dinozauri care îi precedau. Locul pe scara evoluţiei, combinat cu prezervarea extrem de bună a specimenelor oferă cercetătorilor o imagine detaliată a anatomiei speciei şi gradul de asemănare cu rudele sale mai mari.

„Sarahsaurus păstrează în anatomia sa schimbările care au loc la sfârşitul Triasicului şi începutul Jurasicului care au avut loc pe scara evolutivă”, a precizat Marsh. „Ne poate ajuta să aflăm cum dinozaurii au devenit atât de mari”.

„Începea să aibă trăsăturile unei creşteri accentuate comparativ cu primii membri ai grupului din care făcea parte”

Descrierea este bazată pe doi scheleţi descoperiţi în Arizona de Timothy Rowe, de la Austin Jackson School of Geosciences (la Universitatea din Texas), coautor al acestui studiu. În prezent, fosilele se află la muzeul acestei facultăţi, condus de Matthew Brown. 

„Specimenele sunt bine conservate în trei dimensiuni şi sunt remarcabil de complete, ceea ce este foarte rar pentru fosile. Astfel de specimene complete ajută paleontologii să înţeleagă mai bine fosilele fragmentare şi incomplete pe care le găsim de obicei”, a precizat Brown.

Marsh îl descrie pe Sarahsaurus ca fiind asemănător ca formă cu leneşul de astăzi. Stătea şi mergea pe membrele inferioare, iar cele superioare aveau gheare puternice. Avea multe în comun cu primii strămoşi ai sauropodelor – precum deplasarea pe două membre – dar avea trăsături care puteau prezice dezvoltarea la dimensiuni remarcabile.

„Începea să aibă trăsăturile unei creşteri accentuate comparativ cu primii membri ai grupului din care făcea parte”, a adăugat Marsh. 

Dimensiunea generală şi mai ales dimensiunea gâtului sunt trăsături pe care sauropodele le vor duce la extrem, pe măsură ce vor evolua. Prin studierea acestor caracteristici şi a altora în specia Sarahsaurus şi observarea modului în care acestea pot fi comparate cu cele ale altor dinozauri, savanţii pot ajuta la aflarea motivului apariţiilor acestor schimbări în istoria evoluţiei şi cum dinozauri diferiţi au legătură unii cu alţii.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cele mai mari mituri despre dinozauri au fost spulberate

Dinozaurii au avut sângele cald

Am putea readuce la viaţa una dintre speciile de dinozaur?

De ce păsările nu au dinţi, ci doar cioc?