Comoara dintr-o ”ghiulea de aur”: descoperirea uimitoare a unui colecţionar de fosile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Aaron Smith, în vârstă de 22 de ani, a văzut roca în timp ce explora plaja Sandsend. Fiind un colecţionar experimentat de fosile, Smith a suspectat că aceasta conţine fragmente de fosile, scrie Daily Mail.

Imaginile arată că studentul la medicină a deschis piatra pentru a arăta fosila unui amonit. Astfel de concreţiuni de pirită în forme sferice pot fi găsite în şisturi şi sunt des întâlnite de-a lungul liniei de coastă din Yorkshire.

• Cercetătorii au detectat o structură uriașă care alimentează viitorul fenomen El Niño
• Munții Apalași au suficiente rezerve de litiu pentru 500 de miliarde de telefoane, au descoperit cercetătorii

Fosile precum cele de amoniţi sunt des întâlnite în miezul de calcar al acestor sfere. Specimenele, cele care nu sunt zdrobite de presiunea imensă generată în timpul procesului de fosilizare, sunt conservate perfect în calcar.

Culoarea aurie este dată de crusta de pirită care, dacă este şlefuită, poate da strălucirea metalului preţios (există un motiv pentru care pirita mai este numită şi „aurul prostului”).

Colecţionarul de fosile a filmat video-ul în grădina sa, unde pe fundal se vede o grămadă de fosile de amonit pe care le-a adunat împreună cu tatăl său.

Amonitul face parte din grupul Cleviceras, un gen dispărut de cefalopode din familia Hildoceritidae, care exista în Jurasic (era geologică de acum 201 – 145 milioane de ani). Respectivul amonit, conform vârstelor ştiute din regiune, ar trebuie să fie vechi de 185 de milioane de ani.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Paleontologii au reuşit să creeze, în laborator, fosile extrem de asemănătoare cu cele reale

O nouă fosilă explică cum cea mai mare creatură terestră a atins dimensiunile colosale

Descoperire paleontologică de excepţie în România: o nouă fosilă de reptilă zburătoare dezvăluie încă o specie de pterozauri mari care trăiau în Transilvania

O fosilă de 11 milioane de ani descoperită recent poate arunca o nouă lumină asupra istoriei timpurii a evoluţiei omului