Pădurile din Himalaya care au ajuns pe fundul Oceanului Indian în urmă cu 50.000 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii sunt de părere că, în urmă cu 50.000 de ani, o serie de evenimente au făcut ca pădurile de conifere din Himalaya să fie dezrădăcinate şi, în decursul a doar câteva săptămâni, copacii au ajuns pe fundul Golfului Bengal din Oceanul Indian, notează Atlas Obscura.

La prima vedere, posibilitatea ca pădurile aflate la o altitudine atât de mare prcum cea din Himalaya să sfârşească pe fundul oceanului poate părea neverosimilă, dar, după cu explică oamenii de ştiinţă, un cutremur  sau o topire a gheţarilor ar fi putut crea condiţiile necesare acestei „călătorii”.

„Oamenii au văzut că lemnul a fost transportat către mare de râuri şi am ştiut că este o posibilitate, dar nu ştiau că se poate întâmpla la această scară ”, explică Sarah Feakins, expertă în ştiinţele pământului de la Universitatea din California şi co-autor al studiului. „Nu ne aşteptam deloc la aşa ceva”, a spus aceasta.

Christian France-Lanord, geochimist al Centrului Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice, explică faptul că pe fundul Golfului Bengal s-au acumulat, de-a lungul a 40 milioane de ani, sedimente, permiţând cercetătorilor să înţeleagă mai bine evenimenetle care au avut loc în trecutul geologic.

France-Lanord a vrut să să studieze depozitele de sedimente de pe fundul Golfului Bengal începând cu anul 1990, dar, dat fiind faptul că o astfel de expediţie are nevoie de o cantiatte mare de resurse materiale, el a fost nevoit să aştepte momentul în care şi alţi cercetători ar fi manifestat interes faţă de aceeaşi regiune. În cele din urmă, „masa critică” de cercetători a fost atinsă şi cercetătorul francez a avut posibilitatea de a lua parte la o expediţie în Golful Bengal.

După ce au realizat foraje în şapte puncte, mostrele extrase de acolo au relevat existenţa unor cantităţi mari de materie organică în aluviunile de pe fundul Golfului Bengal. De-a lungul timpului, lemnul a fost fragmentat, comprimat şi înnegrit, totuşi, asta nu i-a împiedicat pe cercetători să stabiească că respectivul lemn provenea de la specii de conifere care au trăit la altitudini de peste 3.000 de metri.

„Ar fi putut fi un cutremur sau o topirea unui gheţar din epoca de gheaţă, ceva care a dislocat o cantitate uriaşă de materiale din munţi”, spune Feakins. Acesta explică faptul că acest fenomen s-a întâmplat foarte rapid, pe lemn nefiind prezente urme de descompunere.

Citeşte şi: