Peştii aveau degete înainte de a se adapta vieţii pe uscat

Adaptarea vertebratelor acvatice la mediul terestru a reprezentat un aspect important al evoluţiei vieţii aşa cum o ştim, o fosilă cu o vechime de 380 milioane de ani prezintă un aspect important al acestei tranziţii. Mai exact, din analiza acesteia, oamenii de ştiinţă au putut să stabilească că acestea au apărut înainte de trcerea de la mediul acvativ la mediul terestru, notează Live Science.

Richard Cloutier, profesor de biologie evolutivă al Universităţii Quebec, explică faptul că mânile noastre sunt, în cele din urmă, produsul evoluţiei aripioarelor de peşte de-a lungul milioanelor de ani. De asemenea, acesta adaugă că această fosilă aduce lumină în dezbaterea legată de tranziţia de la peşti la animalele cu patru picioare. „Este pentru prima dată când degetele, aşa cum se văd la tetrapode, se găsesc într-o aripă acoperită de solzi şi în înotătoarele peştilor, aşa cum se observă la peşti”.

• Cel mai puternic curent oceanic al Pământului nu s-a format așa cum credeam
• Efectele schimbărilor climatice persistă chiar și la stră-strănepoți, arată un nou studiu

Această fosilă a fost descoperită în Parcul Naţional Miguasha din Quebec, Canada. Această fosilă, recuperată în 22 de roci, prezintă unul dintre cele mai complete exemplare de Elpistostege watsoni  din lume. Această specie a trăit în urmă cu 380 milioane de ani, în perioada devoniană. În acea perioadă, flora terestră atinge o înălţime maximă de 10 metri; în timp ce fauna era formată dintr-o multitudine de animale nevertebrate precum scorpionii sau artropode.

Oamenii de ştiinţă au folosit computerul tomograf pentru a studia fosila şi a identifica detalii ale fiziomoniei care pot fi identificate în vertebratele din prezent: humerus, radius şi ulna, dar şi falangele (n.r. oasele degetelor). „Este pentru prima dată când descoperim fără echivoc degetele într-o aripioară cu raze fin în orice peşte cunoscut. Degetele articulate din înotătoare sunt ca oasele degetelor găsite în mâinile majorităţii animalelor”, explică John Long, profesor de Paleontologie al Universităţii Flinders, Australia.

„Această descoperire şi cercetare oferă o mai bună înţelegere a unuia dintre cele mai semnificative evenimente din evoluţia vertebratelor: originea tetrapodelor şi tranziţia dintre peştii acvatici şi tetrapodele terestre”, a declarat dr. Cloutier.

Citeşte şi:

O bucată de chihlimbar în care a fost prinsă o insectă mai adaugă cel puţin 50 de milioane de ani vechimii procesului de polenizare