Un cărăbuș antic ciudat avea un „camuflaj spectaculos” care îl făcea să arate ca scoarța de copac

O creatură mică și bizară, denumit Stegastochlidus saraemcheana, reprezintă un gen și o specie nouă de „cărăbuși cilindrici de scoarță”.

Oamenii de știință au recuperat creatura, care arată precum o bucată umblătoare de scoarță de copac, dintr-un chihlimbar vechi de 100 de milioane de ani din Valea Hukawng, în nordul Myanmar. Astfel, cărăbușul datează din Cretacic, perioada între 145,5 și 65,5 milioane de ani în urmă.

• O descoperire surprinzătoare relevă că megalodonul nu era așa cum au crezut cercetătorii
• Cea mai mare insectă din lume riscă să dispară din cauza obsesiei noastre pentru ciocolată

„Acest gândac și-ar fi petrecut viața printre licheni, mușchi și fungi, fie atașat de scoarța copacilor sau pe podeaua forestieră. Se ascunde sub un camuflaj spectaculos care îi permite să se îmbine cu fundalul de licheni”, a explicat George Poinar Jr., arheolog și entomolog la Oregon State University, din SUA.

Un camuflaj spectaculos

Acest „camuflaj spectaculos” a inspirat denumirea genului insectei, din cuvintele grecești „stegastos” care înseamnă „acoperit” și „chlidos” care înseamnă „ornament”.

Totuși, această ornamentație crestată face ca gândacul să arate mai puțin ca o insectă și mai mult ca o bucată de copac. În studiul publicat la data de 15 decembrie 2020, în jurnalul Biosis: Biological Systems, oamenii de știință ne ajută și ne explică unde este situat capul și unde începe corpul cărăbușului.

Întregul cărăbuș măsoară doar 4,2 milimetri în lungime

Observat de sus, capul se distinge de corpul tubular ca o structură rotunjită, asemănătoare unui smoc, acoperită cu spini. Două antene segmentate se extind din cap. Dintr-o perspectivă laterală, capul este așezat la un capăt al cărăbușului, cu membrele anterioare și cele mijlocii chiar în spatele acestuia, potrivit Live Science.

Întregul gândac măsoară doar 4,2 milimetri în lungime, însă are peste 100 de structuri spinoase pe cap și spate. Acești spini l-au ajutat pe gândac să se îmbine cu lichenii.

De asemenea, pe gândac au fost găsiți și câțiva acarieni paraziți, au mai subliniat cercetătorii. În timp ce se înfruptau din gândac în urmă cu 100 de milioane de ani, acești acarieni au rămas și ei blocați în chihlimbar.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un supliment alimentar dintr-o sursă neașteptată. „Laptele de gândac”  este mult mai hrănitor decât cel de vacă

Motivul pentru care toţi gândacii morţi sunt găsiţi stând pe spate

O plantă cu flori, păstrată timp de 100 de milioane de ani în chihlimbar, ar putea rezolva un mister extraordinar

Culorile insectelor vechi de milioane de ani conservate în chihlimbar