Erupțiile vulcanice de intensitate moderată pot declanșa o catastrofă la nivel planetar

Deși pare neverosimil, chiar și erupțiile vulcanice minore pot provoca o catastrofă la nivel global. Este punctul de vedere oficial al oamenilor de știință.

Spectrul unor erupții vulcanice terifiante, de natură să distrugă Terra, este tot mai des invocat în producții cinematografice care îți taie răsuflarea. Explozii devastatoare, urmate de erupții vulcanice violente și perdele de fum care înghit totul în jur. Este scenariul apocaliptic care ne avertizează asupra puterii nimicitoare a vulcanilor.

• Cercetătorii au descoperit o lume necunoscută ascunsă în apele Antarcticii
• Cum pot șerpii să se ridice dacă nu au membre? Cercetătorii tocmai au aflat răspunsul!

Pericolele erupțiilor vulcanice pe scară largă sunt foarte reale: în cel mai rău caz, o erupție vulcanică extrem de rară și puternică ar putea chiar să devasteze planeta.

Oamenii de știință au lansat un avertisment potrivit căruia nici măcar nu ar fi nevoie de o astfel de explozie extremă pentru ca o catastrofă globală să fie declanșată.

Conform noilor cercetări, și evenimentele vulcanice la scară mult mai mică pot crea haos, suficient cât să pună în pericol existența omenirii. E drept, din alt punct de vedere; cel economic, pierderile înregistrate în urma erupțiilor fiind în multe cazuri uriașe.

„Erupțiile moderate nu sunt receptate ca potențiale pericole de natură să pericliteze existența pe Terra. Și totuși, o privire mai atentă asupra lor, ne-ar ajuta să înțelegem că pot provoca ravagii însemnate, rivalizând cu scenariile tot mai nuanțate despre sfârșitul lumii”, este de părere cercetătoarea în domeniul riscurilor globale Lara Mani, de la Universitatea  Cambridge, potrivit sciencealert.com.

De o sută de ori mai slabă, de 7 ori mai costisitoare

Un caz concret care vorbește despre forța distructivă a erupțiilor de intensitate nu foarte mare o constituie erupția din 2010 a vulcanului Eyjafjallajökull  din Islanda.

Deși a avut magnitudinea 4, cu două puncte mai mică decât, spre exemplu, erupția devastatoare din 1991 a vulcanului Pinatubo din Filipine, consecințele fenomenului natural din Eyjafjallajökull au fost uluitoare.

Deși de aproximativ 100 de ori mai slabă decât erupția care a pârjolit teritoriul filipinez, Eyjafjallajökull s-a dovedit a fi cea mai costisitoare erupție vulcanică din istorie, pierderile înregistrate atunci ridicându-se la 5 miliarde dolari americani. Mult mai mult decât, spre exemplu, pragul de 740 milioane dolari americani, atins de calamitatea din Filipine.

Cum este posibil acest dezechilibru? Mani și echipa de cercetători pe care o conduce invocă argumentul „asimetriei VEI-GCR”: un nou tip de paradigmă în care pericolul vulcanilor (risc catastrofal global, GCR) nu crește în conformitate cu puterea vulcanilor (indicele de explozivitate vulcanică, VEI).

Teoria „simetriei VEI-GCR”

Din punct de vedere istoric, evaluările riscului vulcanic au sugerat că, pe măsură ce erupțiile vulcanului sunt mai puternice, cu atât este mai mare pericolul pe care îl prezintă în termeni de risc catastrofal global: o relație care poate fi numită „simetrie VEI-GCR”.

O mare parte din infrastructura critică a lumii – inclusiv pasaje internaționale de transport maritim, cabluri de telecomunicații submarine și căi de transport aerian – nu sunt poziționate în vecinătatea regiunilor vulcanice care produc cele mai puternice erupții (cu o VEI de 7 sau 8).

„Observăm că multe dintre aceste infrastructuri și rețele critice converg în regiuni unde ar putea fi expuse la erupții vulcanice la scară moderată (VEI 3-6)”, scriu cercetătorii în studiul lor.

„Aceste regiuni de intersecție sunt reprezentate de localități în care am acordat prioritate eficienței față de reziliență și am reconsiderat termenul de risc catastrofal global”, a afirmat cercetătoarea.

7 „puncte de intersecție”

Conform analizei echipei, în întreaga lume există șapte astfel de „puncte de intersecție”, în care elementele critice ale infrastructurii se află acum periculos de aproape de erupțiile de magnitudine 3 până la 6 grade.

Printre acestea se numără Taiwanul, principalul producător de microcipuri din lume, a cărui activitate economică este serios amenințată de Grupul Vulcanic Tatun (TVG).

În SUA, erupțiile moderate din nord-vestul Pacificului au potențial de risc major, putând fi perturbate atât comerțul cât și turismul în ​​SUA și  Canada, ceea ce poate duce la daune economice uriașe.

Vulcanii din Islanda, cu potențial de a influența și Atlanticul de Nord, pot afecta și ei traficul aerian între Londra și New York, fapt ce ar duce la întârzieri semnificative pe rețelele comerciale și ar fi pusă în pericol economia zonei.

În aceeași situație sunt zone din Marea Mediterană și din jurul Malaeziei, unde sunt amenințate unele dintre cele mai aglomerate rute de transport maritim din lume.

Citește și:

Noi victime ale erupției vulcanului Vezuviu, descoperite în cenușa vulcanică

Erupţii vulcanice în Papua Noua Guinee. Aproximativ 15.000 de persoane au fost evacuate – VIDEO

Cum explică cercetătorii activitatea vulcanică descoperită în una dintre cele mai populate zone din Europa

O hartă veche de 2.000 de ani, sculptată pe o rocă vulcanică, a fost descoperită