Originile misterioase ale parazitismului social la furnici. L-au nedumerit chiar și pe Charles Darwin

Nu toate furnicile sunt muncitoare. Unele furnici din colonie muncesc ca niște sclavi pentru ca altele să lenevească. Aceste furnici sunt cunoscute drept „paraziți sociali” și au dezvoltat o scurtătură evolutivă mulțumită confortului oferit de comunitățile cooperative.

În loc să construiască rețele comunale, „paraziții sociali” le exploatează pe cele existente, fie în cazul propriei specii sau a uneia înrudite.

• Ce se întâmplă cu păsările care dedică mai multă energie creșterii puilor?
• Cașaloții vorbesc aproape la fel ca oamenii, au descoperit cercetătorii

Cercetătorii au observat strategii fără scrupule în rândul insectelor, peștilor, păsărilor și mamiferelor, inclusiv a oamenilor, însă, în cazul furnicilor, strategia de „parazitism social” a evoluat de cel puțin 60 de ori, incluzând aproape 400 de specii parazite.

De unde și cum au apărut acești profitori sunt întrebări la care nici Darwin nu a găsit răspunsuri. Acum, mulțumită cercetărilor genetice moderne, oamenii de știință încearcă din nou să deslușească originile misterioase ale „parazitismului social” la furnici.

Trei clase majore de „parazitism social”

Reconstruind istoria evolutivă a furnicilor Formica, cercetătorii au încercat să explice creșterea exploatării sociale. Genul de furnici Formica este candidatul perfect pentru cercetări pentru că include cele mai multe specii parazite de furnici. De fapt, aproape jumătate dintre toate speciile Formica supraviețuiesc în acest fel.

„A fost un moment de claritate”, a spus Christian Rabeling, biolog evolutiv la Universitatea de Stat din Arizona, SUA.

Spre exemplu, există trei clase majore de „parazitism social”. Deși ar putea părea similare, acestea au evoluat în momente diferite.

Prima clasa este cunoscută drept „parazitism social temporar”, având loc atunci când reginele își pierd cumva abilitatea de a se reproduce. Asta înseamnă că trebuie să invadeze alt cuib și să ucidă regina, potrivit Science Alert.

Potrivit noii cronologii Formica, paraziții sociali temporari împărtășesc un strămoș comun care a trăit în urmă cu 16 milioane de ani. Prin comparație, strămoșul comun al tuturor furnicilor Formica a apărut în urmă cu 26 milioane de ani, fapt ce sugerează că „parazitismul social temporar” a evoluat recent.

„Parazitismul social dulotic” pare să aibă o singură origine

Mai mult, a fost nevoie de încă două milioane de ani pentru ca a doua clasă de „parazitism social” să se dezvolte.

Acest tip este cunoscut drept „parazitism social dulotic” și începe în acel mod ca cel temporar. Mai întâi, regina invadează alt cuib. Apoi, după ce regina a produs suficienți lucrători, armata sa invadează alt cuib. Paraziții fie se hrănesc cu puii furați sau îi cresc ca pe ai lor.

Spre deosebire de „parazitismul social temporar”, care pare să fi evoluat de mai multe ori în rândul mai multor specii de Formica, „parazitismul social dulotic” pare să aibă o singură origine.

Chiar și Charles Darwin a fost uimit de furnicile F. sanguinea atunci când a scris despre acestea în „Originea speciilor” (1859). La acea vreme, Darwin a sugerat că stilul lor de viață bizar a apărut în principal pentru hrană, însă alți cercetători au sugerat că strategia este folosită pentru a îmbunătăți numărul de pui sau pentru a reduce competiția.

Autorii noii analize sugerează că toți cei trei factori joacă un rol, după cum se vede în rândul strămoșilor furnicilor F. sanguinea.

Oare ce ar fi crezut Charles Darwin despre aceste furnici?

A treia și ultima clasă de „parazitism social” este permanentă și extrem de rară. A fost confirmată doar la un singur tip de specie de furnici, F. talbotae, deși a fost observată, nu și confirmată, la alte specii de furnici.

„Parazitismul social permanent” este ciudat pentru că regina invadatoare și cea gazdă trăiesc împreună fără să se deranjeze prea mult. Regina gazdă continuă să producă propria rețea socială de lucrători, în timp ce regina parazită se concentrează pe reproducere.

Potrivit cronologiei Formica, paraziții sociali permanenți precum F. talbotae s-au rupt de paraziții sociali temporari în urmă cu 12 milioane de ani. Cu alte cuvinte, aceasta este cea mai tânără clasă de paraziți sociali.

Oare ce ar fi crezut Darwin despre aceste furnici? „Pentru noi, aceasta este o perioadă fantastică. Abilitatea de a pune aceste întrebări este probabil cea mai interesantă parte a studiului”, a adăugat Rabeling.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O specie de furnici își poate micșora și regenera creierul. Sunt singurele insecte cunoscute capabile de așa ceva

O specie de furnici este echipată cu o „armură biominerală” nemaivăzută până acum la insecte

Parazitismul sexual: Ritualul bizar de împerechere al peștilor pescari

Caz rar de parazitism fosilizat: O viespe a depus ouă în interiorul unei pupe