Home » Natură » Cea mai mare descoperire de mamifere noi din ultimii 90 de ani

Cea mai mare descoperire de mamifere noi din ultimii 90 de ani

Cea mai mare descoperire de mamifere noi din ultimii 90 de ani
Foto: Esselstyn et al./ Bulletin of the American Museum of Natural History.
Publicat: 23.12.2021

După un deceniu de documentare și observare a șoarecilor de câmp indonezieni de pe insula Sulawesi, cercetătorii și-au publicat descoperirile și au detaliat 14 specii noi; este cea mai mare descoperire de mamifere noi enumerate într-o singură lucrare din 1931 încoace.

Mai exact, vorbim despre 14 noi specii endemice din genul de șoarece de câmp Crocidura. Folosind date genetice și morfologice colectate de la 1.368 de exemplare, echipa a reușit să identifice un total de 21 de specii de șoarece de câmp pe Sulawesi, în acest număr fiind incluse și aceste mamifere noi, scrie Science Alert.

Pe baza datelor disponibile, diversitatea șoarecilor de pe Sulawesi este de trei ori mai mare decât pe orice altă insulă din regiune, arătând că estimările anterioare, bazate în principal pe specimene de muzeu, nu erau deloc precise.

Nu este ceva obișnuit să găsești atât de multe specii de mamifere noi deodată

„Este o descoperire interesantă, dar a fost frustrantă uneori”, spune cercetătorul specializat în mamifere Jake Esselstyn, de la Universitatea de Stat din Louisiana (LSU).

„De obicei, descoperim câte o singură specie nouă la un moment dat, dar chiar și asta ne bucură. Însă în acest caz a fost copleșitor, deoarece în primii câțiva ani, nu ne-am putut da seama câte specii au existat”, spune Esselstyn.

Cu peste 400 de specii cunoscute, șoarecii de câmp reprezintă un grup divers, care se găsește peste tot în lume (pretutindeni, cu excepția Australiei și Antarcticii).

În mod neobișnuit pentru mamifere, unele specii de șoareci sunt veninoase și renumite pentru că ucid animale cu aspect mult mai înfricoșător, cum ar fi scorpionii și șerpii.

Genul Crocidura trăiește în Africa și Eurasia, insulele indoneziene marcând cel mai estic punct pentru habitatele lor.

Sulawesi este o insulă relativ mare și muntoasă, cu o suprafață de aproximativ 174.600 de kilometri pătrați, într-o locație tropicală și cu o varietate de tipuri de habitat care încurajează biodiversitatea.

Cercetătorii spun că diferitele înălțimi (creând „insule” izolate ale munților tropicali împăduriți într-o mare cu habitat jos și uscat) probabil au contribuit la numărul mare de specii de șoareci.

Descoperirile au fost împărțite în 5 grupuri

Secvențierea ADN-ului a fost combinată cu observații ale trăsăturilor fizice, cum ar fi lungimea cozii, culoarea, lungimea părului, dimensiunea craniului și așa mai departe, pentru a identifica cele 14 specii de mamifere noi, împărțite în cinci categorii: un grup cu coadă lungă, un grup Rhoditis, un grup cu corp mic, un grup cu coadă groasă și un grup obișnuit.

„Disponibilitatea unor serii mari de specimene cu date genetice ne-a permis să detectăm diferențe subtile în trăsăturile cantitative și calitative care altfel ar fi putut trece neobservate”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.

Noile specii sunt: ​​Crocidura microelongata, C. quasielongata, C. pseudorhoditis, C. australis, C. pallida, C. baletei, C. mediocris, C. parva, C. tenebrosa, C. brevicauda, ​​C. caudicrassa, C. normalis, C. ordinaria și C. solita.

Este necesar un „efort societal masiv” pentru a îmbunătăți catalogarea speciilor din întreaga lume, potrivit cercetătorilor, regiunile tropicale și îndepărtate precum Sulawesi fiind deosebit de dificil de explorat și studiat.

„Este esențial să documentăm și să numim acea diversitate”

Înțelegerea diferențelor dintre specii și a afla câte există este esențială pentru acuratețea altor investigații științifice, de la cartografierea evoluției unui animal până la înțelegerea dezvoltării comunităților de animale.

Taxonomia servește ca fundament al atâtor cercetări biologice și a unui mare efort de conservare. Când nu știm câte specii există sau unde trăiesc, capacitatea noastră de a înțelege și de a conserva viața este sever limitată”, spune Esselstyn.

„Este esențial să documentăm și să numim acea diversitate. Dacă putem face descoperiri ale atât de multor specii noi în grupuri relativ cunoscute precum mamiferele, imaginați-vă cum este diversitatea nedocumentată în organisme mai puțin vizibile”, concluzionează cercetătorul.

Cercetarea a fost publicată în Bulletin of the American Museum of Natural History.

Vă recomandăm să citiți și:

O ciocănitoare încearcă să spargă o cameră de monitorizare a faunei. Imagini inedite

Aligatorii dintr-un stat american s-au transformat în „înghețată pe băț” din cauza valului de frig

Meduzele albastre, o apariţie inedită pe litoralul românesc

O pasăre cântătoare de mici dimensiuni migrează deasupra oceanului pe o distanţă de 2.700 de kilometri

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase