Home » Natură » Cea mai mare descoperire de mamifere noi din ultimii 90 de ani

Cea mai mare descoperire de mamifere noi din ultimii 90 de ani

Cea mai mare descoperire de mamifere noi din ultimii 90 de ani
Foto: Esselstyn et al./ Bulletin of the American Museum of Natural History.
Publicat: 23.12.2021

După un deceniu de documentare și observare a șoarecilor de câmp indonezieni de pe insula Sulawesi, cercetătorii și-au publicat descoperirile și au detaliat 14 specii noi; este cea mai mare descoperire de mamifere noi enumerate într-o singură lucrare din 1931 încoace.

Mai exact, vorbim despre 14 noi specii endemice din genul de șoarece de câmp Crocidura. Folosind date genetice și morfologice colectate de la 1.368 de exemplare, echipa a reușit să identifice un total de 21 de specii de șoarece de câmp pe Sulawesi, în acest număr fiind incluse și aceste mamifere noi, scrie Science Alert.

Pe baza datelor disponibile, diversitatea șoarecilor de pe Sulawesi este de trei ori mai mare decât pe orice altă insulă din regiune, arătând că estimările anterioare, bazate în principal pe specimene de muzeu, nu erau deloc precise.

Nu este ceva obișnuit să găsești atât de multe specii de mamifere noi deodată

„Este o descoperire interesantă, dar a fost frustrantă uneori”, spune cercetătorul specializat în mamifere Jake Esselstyn, de la Universitatea de Stat din Louisiana (LSU).

„De obicei, descoperim câte o singură specie nouă la un moment dat, dar chiar și asta ne bucură. Însă în acest caz a fost copleșitor, deoarece în primii câțiva ani, nu ne-am putut da seama câte specii au existat”, spune Esselstyn.

Cu peste 400 de specii cunoscute, șoarecii de câmp reprezintă un grup divers, care se găsește peste tot în lume (pretutindeni, cu excepția Australiei și Antarcticii).

În mod neobișnuit pentru mamifere, unele specii de șoareci sunt veninoase și renumite pentru că ucid animale cu aspect mult mai înfricoșător, cum ar fi scorpionii și șerpii.

Genul Crocidura trăiește în Africa și Eurasia, insulele indoneziene marcând cel mai estic punct pentru habitatele lor.

Sulawesi este o insulă relativ mare și muntoasă, cu o suprafață de aproximativ 174.600 de kilometri pătrați, într-o locație tropicală și cu o varietate de tipuri de habitat care încurajează biodiversitatea.

Cercetătorii spun că diferitele înălțimi (creând „insule” izolate ale munților tropicali împăduriți într-o mare cu habitat jos și uscat) probabil au contribuit la numărul mare de specii de șoareci.

Descoperirile au fost împărțite în 5 grupuri

Secvențierea ADN-ului a fost combinată cu observații ale trăsăturilor fizice, cum ar fi lungimea cozii, culoarea, lungimea părului, dimensiunea craniului și așa mai departe, pentru a identifica cele 14 specii de mamifere noi, împărțite în cinci categorii: un grup cu coadă lungă, un grup Rhoditis, un grup cu corp mic, un grup cu coadă groasă și un grup obișnuit.

„Disponibilitatea unor serii mari de specimene cu date genetice ne-a permis să detectăm diferențe subtile în trăsăturile cantitative și calitative care altfel ar fi putut trece neobservate”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.

Noile specii sunt: ​​Crocidura microelongata, C. quasielongata, C. pseudorhoditis, C. australis, C. pallida, C. baletei, C. mediocris, C. parva, C. tenebrosa, C. brevicauda, ​​C. caudicrassa, C. normalis, C. ordinaria și C. solita.

Este necesar un „efort societal masiv” pentru a îmbunătăți catalogarea speciilor din întreaga lume, potrivit cercetătorilor, regiunile tropicale și îndepărtate precum Sulawesi fiind deosebit de dificil de explorat și studiat.

„Este esențial să documentăm și să numim acea diversitate”

Înțelegerea diferențelor dintre specii și a afla câte există este esențială pentru acuratețea altor investigații științifice, de la cartografierea evoluției unui animal până la înțelegerea dezvoltării comunităților de animale.

Taxonomia servește ca fundament al atâtor cercetări biologice și a unui mare efort de conservare. Când nu știm câte specii există sau unde trăiesc, capacitatea noastră de a înțelege și de a conserva viața este sever limitată”, spune Esselstyn.

„Este esențial să documentăm și să numim acea diversitate. Dacă putem face descoperiri ale atât de multor specii noi în grupuri relativ cunoscute precum mamiferele, imaginați-vă cum este diversitatea nedocumentată în organisme mai puțin vizibile”, concluzionează cercetătorul.

Cercetarea a fost publicată în Bulletin of the American Museum of Natural History.

Vă recomandăm să citiți și:

O ciocănitoare încearcă să spargă o cameră de monitorizare a faunei. Imagini inedite

Aligatorii dintr-un stat american s-au transformat în „înghețată pe băț” din cauza valului de frig

Meduzele albastre, o apariţie inedită pe litoralul românesc

O pasăre cântătoare de mici dimensiuni migrează deasupra oceanului pe o distanţă de 2.700 de kilometri

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din lume
Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din lume
O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia
O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea