Home » Natură » Am putea scăpa de malarie dacă ucidem toți țânțarii de pe Pământ?

Am putea scăpa de malarie dacă ucidem toți țânțarii de pe Pământ?

Publicat: 06.03.2022

De-a lungul istoriei, se estimează că războaiele au cauzat moartea a un miliard de oameni. Dar asta nu se compară cu numărul de oameni omorâți de țânțari. Așadar, ar fi o soluție să ucidem toți țânțarii de pe planetă?

Jurnalul Nature sugerează că aproape jumătate din toți oamenii care au trăit în ultimii 50.000 de ani au decedat din cauza acestei insecte și a capacității sale de a transmite o anumită boală: malaria.

Țânțarii sunt esențiali pentru răspândirea malariei (care este cauzată de un parazit care a ucis aproximativ 627.000 de oameni doar în 2020) precum și a virusurilor Zika, West Nile și al febrei denga.

Țânțarul Anopheles gambiae, care este comun în zonele rurale ale Africii, este adesea numit „cea mai periculoasă specie de animale de pe Pământ”, potrivit unui studiu din 2020 publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

Așadar, având în vedere că sunt atât de mortali, ar trebui să ucidem toți țânțarii? Și dacă ar fi să luăm o măsură atât de drastică, care ar fi consecințele?

Aproximativ 3.500 de specii de țânțari există pe Pământ

Deși unii țânțari sunt periculoși pentru om, nu este valabil pentru toate aceste insecte. Chiar și cele care sunt uneori dăunătoare tind să nu se hrănească din oameni, preferând mierea, seva plantelor și nectarul, potrivit Mosquito Joe, o companie de dezinsecție.

Există aproximativ 3.500 de specii de țânțari, dar „doar aproximativ 100 ciupesc și răspândesc boli la oameni”, a declarat Steven Sinkins, profesor de microbiologie și medicină tropicală la Centrul de Cercetare a Virusurilor de la Universitatea din Glasgow din Scoția.

O specie de țânțari răspândită în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

De exemplu, potrivit Live Science, țânțarii Culiseta înțeapă adesea oamenii, dar nu sunt cunoscuți ca purtători de boli debilitante, în timp ce Toxorhynchites, care pot fi găsiți în întreaga lume și tind să trăiască în păduri, preferă zaharurile din nectar în locul sângelui.

Prin urmare, probabil că nu ar fi necesar să scăpăm de fiecare specie de țânțari. În schimb, le-am putea viza pe cele mai problematice, cum ar fi Aedes aegypti, care poartă boli precum febra galbenă și Zika.

A. aegypti este acum omniprezent, dar nu a fost întotdeauna așa. Specia s-a răspândit pentru prima dată din Africa în timpul comerțului cu sclavi între secolele al XV-lea și al XIX-lea, prin comerțul cu Asia în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și prin mișcările de trupe în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit World Mosquito Program, o organizație nonprofit cu sediul în Australia.

Alți țânțari care sunt periculoși pentru oameni includ anumite tipuri de Anopheles și Culex, deoarece aceștia poartă o serie de boli, inclusiv malaria, febra denga, febra West Nile, febra galbenă, Zika, chikungunya și filarioza limfatică, potrivit Understanding Animal Research.

Filarioza limfatică este adesea cunoscută sub numele de elefantiază, care poate provoca umflături dureroase la nivelul sistemului limfatic, în special la nivelul picioarelor, brațelor sau organelor genitale.

Să ucidem toți țânțarii?

Dacă oamenii decid să elimine selectiv țânțarii purtători de boli, există câteva opțiuni. O astfel de soluție implică „eliberarea țânțarilor purtători de bacterii Wolbachia”, care, potrivit lui Sinkins, este o strategie deja utilizată pentru a controla febra denga.

Soluția implică creșterea țânțarilor astfel încât aceștia să poarte Wolbachia, care nu este periculoase pentru oameni, și apoi plasarea lor în zone predispuse la boli.

La țânțarii precum Aedes aegypti care poartă Wolbachia, bacteriile îngreunează reproducerea virusurilor, potrivit Programului Mondial pentru țânțari. Ca urmare, este mai puțin probabil ca țânțarii purtători de Wolbachia să răspândească virusuri dăunătoare persoanelor pe care le înțeapă pentru a se hrăni cu sângele lor.

Acest tip de strategie ar putea „bloca în cele din urmă transmiterea bolilor”, ceea ce ar putea face efectiv țânțarii inofensivi, a spus Sinkins.

O soluție unică nu ar funcționa peste tot

O altă metodă implică eliberarea țânțarilor modificați genetic ai căror descendenți nu supraviețuiesc.

Dar ce se întâmplă dacă nu putem să țintim speciile problematice? Sinkins a recunoscut că, deși concentrarea asupra speciilor selectate „ar putea” deveni în cele din urmă o soluție viabilă și rentabilă, „mai sunt necesare multe cercetări pentru a determina cât de fezabil ar fi acest lucru”.

Sinkins a remarcat, de asemenea, că abordarea ar trebui să fie adaptată în funcție de continent, deoarece „diferite specii de țânțari răspândesc malaria în Africa, Asia și America de Sud”.

Tactica pământului pârjolit

Dar dacă, în schimb, am alege tactica pământului pârjolit și ucidem toți țânțarii? Care ar fi consecințele? Răspunsul simplu este că nu știm sigur.

„Încă nu știm care ar fi impactul asupra ecosistemului. Dovezile sunt rare”, a spus Thomas Churcher, epidemiolog, entomolog și modelator matematic la Imperial College din Londra, care caută cea mai bună modalitate de a ucide țânțarii.

Cu toate acestea, având în vedere că țânțarii sunt o sursă primară de hrană pentru numeroase animale, inclusiv lilieci, păsări, broaște, pești și libelule, este posibil să existe cel puțin unele efecte ecologice, cel puțin pe termen scurt.

Libelulele, de exemplu, au capacitatea de a mânca până la 100 de țânțari într-o singură zi. Este probabil ca ele, dar și o mulțime de alte creaturi, ar trebui, cel puțin, să-și schimbe oarecum dieta.

Cercetătorii ar fi de acord să ucidem toți țânțarii

Însă în ciuda acestei lipse de claritate, Sinkins și Churcher sunt de acord că dacă ar fi posibil să ucidem toți țânțarii capabili să transmită malarie și alte boli, chiar dacă ar însemna și eliminarea tuturor țânțarilor care nu sunt periculoși pentru oameni, ei ar susține ideea.

Sinkins este încrezător că eradicarea țânțarilor care transmit boli ar „preveni sute de mii de decese cauzate de malarie în fiecare an” și, în cele din urmă, ar eradica malaria. Churcher a fost de acord că dacă s-ar prezenta o astfel de oportunitate, decizia de a ucide toți țânțarii ar fi „fără îndoială” cea corectă.

Este frumos să visezi la o lume fără țânțari, un fenomen pe care l-a experimentat Hawaii până în 1826, când o navă străină a introdus în arhipelag țânțarul Culex quinquefasciatus, potrivit Consiliului pentru specii invazive din Hawaii.

Dar pentru locurile în care țânțarii trăiesc și prosperă (adică peste tot în lume, în afară de Antarctica și Islanda) absența lor ar putea provoca o ruptură în ecosistem; însă amploarea acesteia este dificil de măsurat.

„Multe specii de țânțari sunt componente importante ale rețelelor trofice ecologice și nu reprezintă nicio amenințare pentru oameni”, a spus Churcher.

Vă recomandăm să citiți și:

Judecătorii au decis: Vânătoare suspendată la 25 de specii de păsări

„Caracatița de sticlă”, o creatură foarte rară, întâlnită în adâncurile întunecate ale Oceanului Pacific

Albatrosul Wisdom, cea mai bătrână pasăre sălbatică din lume, a făcut încă un pui la vârsta de 70 de ani

Aproape 100 de balene au murit după o eșuare în masă în Insulele Chatham din Pacific

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Biobateriile cu bacterii ar putea genera energie pentru săptămâni întregi
Biobateriile cu bacterii ar putea genera energie pentru săptămâni întregi
Acupunctura ar putea reduce migrenele? Iată ce spune știința!
Acupunctura ar putea reduce migrenele? Iată ce spune știința!
Carnea de pui oferă mai multe proteine decât cea bazată pe plante, arată un studiu
Carnea de pui oferă mai multe proteine decât cea bazată pe plante, arată un studiu
Acarienii care se împerechează pe fețele noastre noaptea sunt amenințați cu dispariția
Acarienii care se împerechează pe fețele noastre noaptea sunt amenințați cu dispariția
Ce s-a întâmplat în „croaziera morții” care a recuperat cadavrele de pe epava Titanicului?
Ce s-a întâmplat în „croaziera morții” care a recuperat cadavrele de pe epava Titanicului?
Deslușirea originii misterioaselor explozii radio, un proces bizar care are loc în întregul Univers
Deslușirea originii misterioaselor explozii radio, un proces bizar care are loc în întregul Univers
Câtă încredere mai are lumea în planurile lui Vladimir Putin?
Câtă încredere mai are lumea în planurile lui Vladimir Putin?
Turiștii români nu lasă bacșiș la hotel. Ce uită cel mai des în cameră?
Turiștii români nu lasă bacșiș la hotel. Ce uită cel mai des în cameră?
Mai puțină carne în meniul summitului G7 din Germania
Mai puțină carne în meniul summitului G7 din Germania
„Atletul lui Dumnezeu”, care a contribuit la prăbuşirea comunismului
„Atletul lui Dumnezeu”, care a contribuit la prăbuşirea comunismului
Cum va fi vremea în luna iulie? Meteorologii anunță temperaturi caniculare și ploi puține
Cum va fi vremea în luna iulie? Meteorologii anunță temperaturi caniculare și ploi puține
Riscurile ca SUA şi Europa să intre în recesiune au crescut brusc
Riscurile ca SUA şi Europa să intre în recesiune au crescut brusc
Surprize în topul mondial al orașelor care oferă cele mai bune condiții locuitorilor
Surprize în topul mondial al orașelor care oferă cele mai bune condiții locuitorilor
Topul oraşelor cu cel mai ridicat nivel de trai din lume în 2022
Topul oraşelor cu cel mai ridicat nivel de trai din lume în 2022
Secretul lumilor extraterestre. O formă specială de gheață, ingredientul cheie pentru viața din oceane
Secretul lumilor extraterestre. O formă specială de gheață, ingredientul cheie pentru viața din oceane
O amuletă romană în formă de falus a fost descoperită în Marea Britanie. Iată povestea pandantivului
O amuletă romană în formă de falus a fost descoperită în Marea Britanie. Iată povestea pandantivului
Un fizician susține că ne-am putea trezi pe Marte datorită fizicii cuantice. „Improbabil nu înseamnă imposibil“
Un fizician susține că ne-am putea trezi pe Marte datorită fizicii cuantice. „Improbabil nu înseamnă imposibil“
Amprenta vieții pe Marte ar fi fost descoperită în zona arctică din Canada
Amprenta vieții pe Marte ar fi fost descoperită în zona arctică din Canada