Tundra siberiană ar putea dispărea până la mijlocul acestui mileniu

Din cauza încălzirii globale, temperaturile din Arctica cresc rapid. Drept urmare, linia pădurilor de zadă avansează constant spre nord, înlocuind treptat tundra siberiană, care găzduiește un amestec unic de floră și faună.

Experții de la Institutul Alfred Wegener au realizat o simulare pe computer a modului în care aceste păduri s-ar putea răspândi în viitor, afectând tundra siberiană.

• Ce se întâmplă cu păsările care dedică mai multă energie creșterii puilor?
• Cașaloții vorbesc aproape la fel ca oamenii, au descoperit cercetătorii

Concluzia: doar prin măsuri consistente de protecție a climei, aproximativ 30% din tundră va supraviețui până la mijlocul mileniului. În toate celelalte scenarii, mai puțin favorabile, habitatul unic dispare complet. Studiul a fost publicat în jurnalul eLife.

Ce se întâmplă acum cu tundra siberiană?

Criza climatică poate fi resimțită în mod deosebit în Arctica: în Nord, temperatura medie a aerului a crescut cu peste două grade Celsius în ultimii 50 de ani, mult mai mult decât oriunde altundeva. Și această tendință va continua, subliniază Phys.org.

Dacă se iau măsuri ambițioase de reducere a gazelor cu efect de seră (Scenariul de emisii RCP 2.6), încălzirea Arcticii până la sfârșitul secolului ar putea fi limitată la puțin sub două grade. Conform prognozelor bazate pe modele, dacă emisiile rămân ridicate (Scenariul RCP 8.5), am putea observa o creștere dramatică a temperaturilor medii de vară în Arctica, cu până la 14 grade Celsius față de norma actuală până în 2100.

„Pentru Oceanul Arctic și gheața mării, încălzirea actuală și viitoare va avea consecințe grave. Dar și mediul de pe uscat se va schimba drastic. Întinderile largi de tundră din Siberia și America de Nord se vor reduce masiv, pe măsură ce linia pădurilor, care se schimbă deja încet, avansează rapid spre nord”, spune profesorul Ulrike Herzschuh.

„În cel mai rău scenariu, tundra siberiană va dispărea complet până la mijlocul mileniului. În cursul studiului nostru, am simulat acest proces pentru tundra din nord-estul Rusiei. Întrebarea centrală care ne-a preocupat a fost: ce cale de emisii trebuie să urmeze omenirea pentru a păstra tundra ca refugiu pentru floră și faună, precum și rolul ei pentru culturile popoarelor indigene și legăturile lor tradiționale cu mediul?”, a continuat profesorul.

Diversitate de specii

Tundra găzduiește o comunitate unică de plante, dintre care aproximativ 5% sunt endemice, adică pot fi găsite doar în Arctica. Printre speciile tipice se numără Argințica, Macul arctic și arbuștii prostrat precum sălciile și mestecenii, toate acestea adaptându-se la condițiile locale dure: veri scurte și ierni lungi și grele. De asemenea, tundra oferă o casă pentru specii rare, cum ar fi reni, lemingi și insecte precum bondarul arctic.

Pentru simularea lor, Ulrike Herzschuh și Dr. Stefan Kruse au folosit modelul de vegetație AWI LAVESI. „LAVESI ne permite să afișăm întreaga linie a arborilor la nivelul copacilor individuali”, explică Kruse.

„Modelul înfățișează întregul ciclu de viață al zadei siberiene din zona de tranziție către tundră, de la producția și distribuția semințelor, până la germinare, până la copacii crescuți complet. În acest fel, putem descrie foarte realist linia arborilor în avans într-un climat care se încălzește”, a continuat profesorul.

Descoperirile vorbesc de la sine: pădurile de zadă s-ar putea răspândi spre nord cu o rată de până la 30 de kilometri pe deceniu. Întinderile de tundră, care nu se pot muta în regiuni mai reci din cauza Oceanului Arctic adiacent, s-ar diminua din ce în ce mai mult.

Tundra siberiană ar putea ajunge doar un petic

Deoarece copacii nu sunt mobili și semințele fiecăruia pot atinge doar o rază de distribuție limitată, inițial vegetația ar rămâne semnificativ în urma încălzirii, dar apoi o va ajunge din nou. În majoritatea scenariilor, până la mijlocul mileniului ar rămâne mai puțin de 6% din tundra siberiană de astăzi; salvarea a aproximativ 30% ar fi posibilă doar cu ajutorul unor măsuri ambițioase de reducere a gazelor cu efect de seră.

În caz contrar, centura de tundră neîntreruptă, lungă de 4.000 de kilometri, a Siberiei s-ar micșora la două petice, la 2.500 de kilometri una de cealaltă, pe Peninsula Taimyr la vest și Peninsula Chukotka la est. Interesant este că chiar dacă atmosfera s-ar răci din nou în cursul mileniului, pădurile nu ar elibera complet fostele zone de tundră.

„În acest moment, este o chestiune de viață și de moarte pentru tundra siberiană”, spune Eva Klebelsberg, de la WWF Germania, cu privire la studiu.

Arii protejate

„Zonele mai mari pot fi salvate doar cu obiective foarte ambițioase de protecție a climei. Și chiar și atunci, în cel mai bun caz vor exista în cele din urmă două refugii discrete, cu populații mai mici de floră și faună, care sunt foarte vulnerabile la influențele perturbatoare”, continuă Klebelsberg.

„De aceea este important să intensificăm și să extindem măsurile de protecție a ariilor protejate din aceste regiuni, astfel încât să păstrăm refugiile pentru biodiversitatea inegalabilă a tundrei”, a adăugat ea, militând pentru înființarea de zone protejate.

„La urma urmei, un lucru este clar: dacă continuăm să nu facem nimic, acest ecosistem va dispărea treptat”, a concluzionat Klebelsberg.

Vă recomandăm să citiți și:

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de schimbările climatice

Un studiu a calculat cantitatea de metal necesară pentru atingerea obiectivului UE de neutralitate climatică

Emisiile globale necontrolate sunt pe cale să declanșeze o extincție în masă a vieții marine

Mai multe specii de cactus, în pragul dispariției din cauza încălzirii globale