Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de schimbările climatice

Pe măsură ce clima pământului continuă să se încălzească, cercetătorii prevăd că animalele sălbatice vor fi forțate să-și mute habitatele, probabil în regiuni cu populații umane mari, crescând dramatic riscul unui salt viral asupra oamenilor care ar putea duce la următoarea pandemie.

Această legătură între schimbările climatice și transmiterea virală a fost descrisă de o echipă internațională de cercetare condusă de oamenii de știință de la Universitatea Georgetown și publicată pe 28 aprilie în Nature.

• Veniturile din toată lumea se vor micșora până în 2050 din cauza schimbărilor climatice
• Test de cultură generală. De ce pisicile dorm atât de mult?

În studiul lor, oamenii de știință au efectuat prima evaluare cuprinzătoare a modului în care schimbările climatice vor restructura viromul global al mamiferelor. Lucrarea se concentrează pe schimbările de arie geografică, adică migrațiile pe care speciile le vor întreprinde în timp ce își caută habitate în zone noi. Pe măsură ce animalele vor întâlni alte mamifere pentru prima dată, studiul prevede că vor transmite mii de virusuri, scrie Eurek Alert.

Următoarea pandemie este facilitată de încălzirea globală

Cercetătorii spun că aceste schimbări aduc oportunități mai mari pentru ca virusuri precum Ebola sau noi coronavirusuri să apară în zone noi, făcându-le mai greu de urmărit, și în noi tipuri de animale, făcând mai ușor ca virusurile să treacă de la animal la om și să pornească astfel următoarea pandemie.

„Cea mai apropiată analogie este de fapt cea cu riscurile pe care le vedem în comerțul cu animale sălbatice”, spune autorul principal al studiului, Dr. Colin Carlson, profesor asistent de cercetare la Centrul pentru Știința și Securitatea Sănătății Globale de la Centrul Medical al Universității Georgetown.

„Ne facem griji pentru piețe, deoarece aducerea diferitelor animale bolnave în același loc creează oportunități pentru acest proces treptat de apariție; de exemplu, așa s-a întâmplat atunci când virusul SARS a sărit de la lilieci la zibete, apoi de la zibete la oameni. Însă acum piețele nu vor mai fi vinovate; într-un climat aflat în schimbare, acest tip de proces va fi realitatea în natură aproape peste tot”, spune Carlson.

Reducerea emisiilor de gaze nu va împiedica migrația animalelor

Este îngrijorător faptul că habitatele animalelor se vor deplasa în mod disproporționat în aceleași locuri ca așezările umane, creând noi puncte fierbinți de risc de răspândire. O mare parte din acest proces ar putea fi deja în desfășurare în lumea de astăzi, cu 1,2 grade mai caldă, iar eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea să nu împiedice desfășurarea acestor evenimente.

O importantă descoperire suplimentară este impactul pe care îl va avea creșterea temperaturii asupra liliecilor, care reprezintă majoritatea distribuirii virale noi. Capacitatea lor de a zbura le va permite să călătorească pe distanțe lungi și să transmită cele mai multe virusuri. Din cauza rolului lor central în apariția virală, cele mai mari efecte sunt prevăzute a fi în Asia de Sud-Est, un punct fierbinte global al diversității liliecilor.

Un impact major

„La fiecare pas, simulările noastre ne-au luat prin surprindere. Am petrecut ani de zile verificând aceste rezultate, cu date diferite și ipoteze diferite, dar modelele ne conduc întotdeauna la aceste concluzii. Este un exemplu cu adevărat uimitor despre cât de bine putem, de fapt, să prezicem viitorul dacă încercăm”, a spus Carlson.

Pe măsură ce virusurile încep să se transmită de la o specie la alta cu rate fără precedent, autorii spun că impactul asupra conservării și sănătății umane ar putea fi drastic.

„Acest mecanism adaugă încă un strat modului în care schimbările climatice vor amenința sănătatea umană și animală”, spune coautorul principal al studiului, dr. Gregory Albery, bursier postdoctoral la Departamentul de Biologie al Colegiului de Arte și Științe al Universității din Georgetown.

„Încă nu este clar cum vor afecta aceste noi virusuri speciile implicate, dar este posibil ca multe dintre ele să ducă la noi riscuri de conservare și să alimenteze următoarea pandemie la oameni”, a adăugat Albery.

Este nevoie de asocierea studiilor faunei cu cele ale schimbărilor de mediu

Per total, studiul sugerează că schimbările climatice vor deveni cel mai mare factor de risc pentru apariția bolilor, depășind problemele de mai mare profil, cum ar fi defrișarea, comerțul cu animale sălbatice și agricultura industrială. Autorii spun că soluția este de a asocia supravegherea bolilor faunei sălbatice cu studii în timp real ale schimbărilor de mediu.

„Atunci când un liliac brazilian ajunge până în Appalachia, ar trebui să știm ce virusuri aduce cu el. Încercarea de a identifica aceste transmiteri la alte specii în timp real este singura modalitate prin care vom putea preveni noi pandemii”, spune Carlson.

Următoarea pandemie poate fi prezisă. Dar putem să o și oprim?

„Suntem mai aproape ca niciodată de a prezice și de a preveni următoarea pandemie. Acesta este un pas mare către predicție, acum trebuie să începem să lucrăm la jumătatea mai grea a problemei”, spune Carlson.

„Pandemia COVID-19 și răspândirea anterioară a SARS, Ebola și Zika, arată cum un virus care sare de la animale la oameni poate avea efecte masive. Pentru a prezice saltul lor către oameni, trebuie să cunoaștem răspândirea lor printre alte animale”, a declarat Sam Scheiner, director de program la Fundația Națională pentru Știință din SUA (NSF), care a finanțat cercetarea.

„Această cercetare arată modul în care mișcările și interacțiunile animalelor cauzate de încălzirea climatului ar putea crește numărul de virusuri care se transmit de la o specie la alta”, spune Scheiner.

Vă recomandăm să citiți și:

Mai multe specii de cactus, în pragul dispariției din cauza încălzirii globale

De ce au dispărut ghețarii uriași din trecut? Noi indicii despre cum va arăta viitorul

Schimbările climatice vor produce „o reorganizare dramatică a vieții pe Pământ”

„Ultima șansă de a vedea Antarctica”. De ce tot mai mulți turiști vizitează continentul înghețat?