Un studiu a calculat cantitatea de metal necesară pentru atingerea obiectivului UE de neutralitate climatică

Îndeplinirea obiectivului Green Deal al Uniunii Europene pentru neutralitate climatică până în 2050 va necesita de 35 de ori mai mult litiu și o cantitate de metale rare de 7-26 de ori mai mare în comparație cu cât utilizează Europa în prezent, potrivit unui studiu al universității belgiene KU Leuven.

Tranziția energetică va necesita, de asemenea, o aprovizionare anuală mult mai mare de aluminiu (echivalentă cu 30% din ceea ce folosește Europa în prezent), cupru (35%), siliciu (45%), nichel (100%) și cobalt (330%), toate esențiale pentru planurile Europei de producere a vehiculelor electrice și bateriilor, tehnologiilor de energie eoliană regenerabilă, solară și hidrogen și infrastructura de rețea necesară pentru a atinge neutralitate climatică.

• Test de cultură generală. De ce este special nasul cămilelor?
• Antarctica este împânzită cu vulcani, dar ar putea oare să erupă?

Vestea bună: până în 2050, 40-75% din nevoile de metale curate ale Europei ar putea fi satisfăcute prin reciclare locală dacă Europa investește masiv acum și remediază blocajele, spune studiul „Metals for Clean Energy” al KU Leuven, comandat de Eurometaux, asociația europeană a producători de metale, citează Tech Xplore.

Ce ne așteaptă în următorii 15 ani?

Însă Europa se poate confrunta cu deficiențe critice în următorii 15 ani dacă nu vor fi extrase și rafinate mai multe metale care să alimenteze începutul sistemului său de energie curată. Vor fi necesari pași progresivi pentru a dezvolta o economie circulară pe termen lung, care să evite repetarea dependenței actuale de combustibili fosili a Europei.

Pe 8 martie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut independența europeană față de petrol, cărbune și gaze rusești, spunând „pur și simplu nu ne putem baza pe un furnizor care ne amenință în mod explicit. Trebuie să acționăm acum pentru a… accelera tranziția către energie curată”.

„Cu cât trecem mai repede la surse regenerabile și hidrogen, combinate cu mai multă eficiență energetică, cu atât mai repede vom fi cu adevărat independenți și vom stăpâni sistemul nostru energetic”, a declarat ea.

Studiul independent al KU Leuven este primul care oferă numere specifice Uniunii Europene legate de avertismentul Agenției Internaționale pentru Energie din 2021 privind provocările de aprovizionare care se profilează pentru metalele necesare pentru a ajuta la eliminarea combustibililor fosili și a ajunge la neutralitate climatică.

Metalele necesare pentru a atinge neutralitate climatică

Studiul spune că până în 2050, planurile Europei pentru producerea de tehnologii de energie curată vor necesita anual: 4,5 milioane de tone de aluminiu (o creștere de 33% față de utilizarea actuală); 1,5 milioane de tone de cupru (35%); 800.000 de tone de litiu (3.500%); 400.000 de tone de nichel (100%); 300.000 de tone de zinc (între 10% și 15%); 200.000 de tone de siliciu (45%); 60.000 de tone de cobalt (330%); și 3.000 de tone de metale rare precum neodim, disprosium și praseodim (700-2.600%).

„Deși UE s-a angajat să accelereze tranziția energetică și să producă o mare parte din tehnologiile sale de energie curată pe plan intern, rămâne dependentă de import pentru o mare parte din metalul necesar. Și există o preocupare tot mai mare cu privire la securitatea aprovizionării”, se arată în studiu.

Neutralitate climatică și riscuri de aprovizionare

Potrivit studiului, Europa s-ar putea confrunta cu probleme în jurul anului 2030 din cauza penuriei globale de aprovizionare cu 5 metale, în special: litiu, cobalt, nichel, pământuri rare și cupru.

Cererea de metale primare din UE va atinge vârful în jurul anului 2040; ulterior, reciclarea sporită va împinge blocul european către o mai mare autosuficiență, presupunând că se vor face investiții majore în infrastructura de reciclare și că vor fi abordate blocajele legislative.

„Europa trebuie să decidă urgent cum își va reduce deficitul de aprovizionare care se profilează pentru metale primare. Fără o strategie decisivă, riscă noi dependențe de furnizori nesustenabili”, a comentat Liesbet Gregoir, autor principal la KU Leuven.

Producția de metale din China și Indonezia, bazată pe cărbune, va domina creșterea capacității globale de rafinare a metalelor din baterii și a pământurilor rare. Europa se bazează, de asemenea, pe Rusia pentru furnizarea actuală de aluminiu, nichel și cupru.

Studiul recomandă ca Europa să apeleze la furnizori responsabili dovediți care își gestionează riscurile de mediu și sociale, întrebându-se de ce blocul nu a urmat încă alte puteri globale precum China în investiții în mine externe pentru a stimula standardele ESG în mod direct.

Provocări locale

„Este nevoie de o schimbare de paradigmă dacă Europa dorește să dezvolte noi surse locale de aprovizionare cu protecție socială și de mediu ridicată. Astăzi nu vedem acceptarea comunității sau condițiile de afaceri pentru ca continentul să-și construiască propriile lanțuri de aprovizionare puternice. Fereastra se îngustează; proiectele chiar trebuie să fie continuate în următorii doi ani pentru a fi gata până în 2030”, se spune în studiu.

Studiul spune că există potențial teoretic ca noile mine interne să acopere între 5% și 55% din nevoile Europei pentru 2030, cu accent pe litiu și pământuri rare. Dar majoritatea proiectelor anunțate au un viitor incert, în ciuda standardelor de mediu relativ ridicate ale Europei, din cauza luptei cu opoziția comunității locale și provocările privind permisele sau bazarea pe procese netestate.

Europa ar trebui, de asemenea, să deschidă noi rafinării pentru a transforma minereurile extrase și materiile prime secundare în metale sau substanțe chimice.

Criza energetică din Europa face ca investițiile noi în rafinare să fie provocatoare, iar prețurile vertiginoase ale energiei au cauzat deja închiderea temporară a aproape jumătate din capacitatea de rafinare existentă a continentului pentru aluminiu și zinc, în timp ce producția a crescut în alte părți ale lumii.

Preocupări globale

Se estimează că producția de metale din China și Indonezia, pe bază de cărbune, va domina creșterea capacității globale de rafinare a metalelor din baterii și a pământurilor rare în următorul deceniu. În centrul atenției după invazia Ucrainei, Europa se bazează pe Rusia pentru o mare parte din aprovizionarea sa cu aluminiu, nichel și cupru.

Studiul recomandă ca Europa să apeleze la furnizori responsabili dovediți care își gestionează riscurile de mediu și sociale, întrebându-se, de asemenea, dacă blocul ar trebui să sprijine investițiile în mine externe pentru a stimula standardele ESG în mod direct.

Metalele vizate astăzi contribuie cu aproximativ 3% din emisiile de gaze cu efect de seră ale lumii. Metalele și operațiunile miniere trebuie să își gestioneze impactul asupra biodiversității locale, deșeurile și potențialul local de poluare, asigurând în același timp drepturile omului.

Neutralitate climatică prin reciclare

Studiul constată că până în 2050, metalele reciclate la nivel local ar putea produce trei sferturi dintre catozii de baterii fabricați în Europa, toate nevoile pentru producția de magneți permanenți și volume semnificative de aluminiu și cupru.

„Reciclarea este cea mai bună șansă a Europei de a-și îmbunătăți autosuficiența pe termen lung. Este un pas înainte către un sistem de energie curată care se va baza pe metale care pot fi reciclate la infinit, în comparație cu arderea constantă a combustibililor fosili de astăzi”, se menționează în studiu.

Totuși, blocul european „trebuie să acționeze cu fermitate acum pentru a crește ratele de reciclare, pentru a investi în infrastructura necesară și pentru a depăși blocajele economice cheie”.

Studiul notează că reciclarea metalelor, în medie, economisește între 35% și 95% din CO2 în comparație cu producția de metale primare.

Reciclarea va ajunge la un randament pozitiv după 2040

Cu toate acestea, reciclarea „nu va oferi o sursă viabilă de aprovizionare a UE pentru bateriile vehiculelor electrice și pentru tehnologiile de energie regenerabilă din Europa decât după 2040. Aceste aplicații și metalele lor abia sunt introduse pe piață și nu vor fi disponibile pentru reciclare în următorii 10 până la 15 ani”, clarifică studiul.

Evoluțiile tehnologice și schimbările comportamentale vor avea, de asemenea, o influență importantă asupra cererii de metale după 2030, dar nu au putut fi evaluate în studiu din cauza lipsei de scenarii.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce au dispărut ghețarii uriași din trecut? Noi indicii despre cum va arăta viitorul

Schimbările climatice vor produce „o reorganizare dramatică a vieții pe Pământ”

„Ultima șansă de a vedea Antarctica”. De ce tot mai mulți turiști vizitează continentul înghețat?

Râurile montane, indicatori ai schimbărilor climatice